Asaltul urşilor, în urma înmulţirii necontrolate. „Dacă nu se iau măsuri se va ajunge în scurt timp la victime umane“

Creşterea necontrolată a numărului de urşi le dă mari bătăi de cap autorităţilor, pagubele produse fiind foarte mari, iar legislaţia în domeniu este una complicată. Urşii s-au înmulţit în multe zone, inclusiv lângă barajul Vidraru, cel mai recent exemplu fiind familia de urşi filmată miercuri 4 aprilie la doi paşi de baraj. Cu 7.000 de exemplare, România este ţara cu cei mai mulţi urşi din Europa.

În ceea ce priveşte numărul urşilor, judeţul Argeş este pe locul patru în ţară, după Harghita, Covasna şi Mureş. După cum spune Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş, ”În 2017, per total Direcţia Silvică Argeş, a fost o evaluare de 214 exemplare. La evaluarea din primăvara acestui an, au rezultat 254 exemplare de urs pe şase fonduri de vânătoare al Direcţiei Silvice Argeş. Efectivul optim pe aceste şase fonduri de vânătoare este de 110 exemplare. Iar la ora actuală, numărul urşilor este mai mult decât dublu. Şi din cauza acestui număr foarte mare de urşi, este dezastru în ceea ce priveşte pagubele produse.

Pe fondurile de vânătoare Aref şi Cumpăna, care ţin de Ocolul Silvic Vidraru, erau 75 de urşi anul trecut, iar în acest an numărul acestora a ajuns la 95. Iar efectivul optim pe cele două fonduri de vânătoare ar fi undeva la 45 de exemplare. Soluţia pentru reducerea numărului ar fi să se reintroducă vânătoarea la aceste specii protejate. Nu ne permitem să facem din România o grădină zoologică. Am făcut multe demersuri pentru deschiderea vânătorii, pentru relocarea exemplarelor ce provoacă pagube şi disconfort oamenilor”.

”Stăm şi ne uitam la urşi când intră în gospodăria omului”

Tot Armand Chiriloiu (foto), directorul Direcţiei Silvice Argeş mai precizează că sunt multe sesizări privind pagubele produse de urşi: ”Primim zilnic cel puţin trei sesizări cu pagubele pe care le fac urşii. S-au dat nişte derogări. Anul trecut, am relocat o ursoaică cu trei pui. Sunt greu de recoltat exemplarele ce provoacă pagube. Să împuşcăm un urs care nu are nicio treabă e simplu, dar noi vrem să facem ceea ce trebuie. Ne lovim de legea vânătorii, de regimul armelor şi muniţiilor, care nu ne permite să folosim arma la o distanţă mai mică de 200 de metri de localitate. Nu putem să încălcăm legea.

E o problemă mare. În Serbia, la o populaţie de 450 exemplare de urs, recoltează anual 150 de exemplare. Şi noi în România, care avem 7.000 de exemplare de urşi, avem voie să recoltăm maximum 140 de exemplare, doar cu derogări speciale şi punctuale. E foarte puţin. Tot acest spectacol e făcut de nişte ONG-uri care nu au nici cea mai mică specializare pe studiul speciilor strict protejate, nişte habarnişti care nu ştiu pe ce lume trăiesc şi ne învaţă pe noi silvicultorii, care asta am făcut toată viaţa, cum se gestionează o populaţie de urşi”.

”Problema e că oamenii din mediul rural suferă enorm. Pagubele produse de urşi sunt uriaşe. Gândiţi-vă că stăm şi ne uitam la urşi când intră în gospodăria omului şi îi mănâncă omului câinele din lanţ. Şi noi ne uităm la el, că nu avem ce să facem, nu ne permite legislaţia. Vi se pare normal? Nu e deloc normal. Trebuie să ne gândim ce punem deasupra: omul sau animalul? Dacă nu se iau măsuri privind reducerea numărului de urşi, se va ajunge în scurt timp la victime umane. Este o chestiune de timp până să se întâmple treaba aceasta”, mai precizează Armand Chiriloiu.

În România trăieşte aproape 40% din întreaga populaţie de urs brun de pe continentul european. În state precum Cehia, Ungaria, Germania sau Belgia nu mai există niciun urs.