VIDEO Locul care ar fi putut da un alt nume Culturii Cucuteni. Cine a descoperit primele vestigii şi cum a ajuns să greşească datarea artefactelor

VIDEO Locul care ar fi putut da un alt nume Culturii Cucuteni. Cine a descoperit primele vestigii şi cum a ajuns să greşească datarea artefactelor

Colina de la Văleni care acoperă vestigii cucuteniene FOTO: Florin Jbanca

Artefactele uneia din cele mai vechi civilizaţii din Europa au fost descoperite, întâmplător, în anul 1884, de localnicii din Cucuteni, judeţul Iaşi. Cu ani buni înainte, vestigii aparţinând aceleiaşi culturi fuseseră găsite în alt loc din Moldova.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, a cunoscut dezvoltarea în perioada anilor 5.200 şi până în 3.200 Î.Hr. Dezvoltată pe un spaţiu extrem de întins, care se suprapune pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei, această civilizaţie a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic.
 
Despre Cultura Cucuteni s-a vorbit începând din secolul XIX, mai precis din anul 1884, după descoperirea primelor vestigii. 
 
„Situl eponim, care a dat numele acestei civilizaţii, Cetăţuia din comuna Cucuteni, satul Băiceni, din judeţul Iaşi, a fost descoperit în anul 1884, de folcloristul Teodor Burada. A fost o descoperire întâmplătoare, realizată în urma săpăturilor pe care localnicii le făceau la cariera de piatră, de gresie sarmaţiană din zonă, prilej cu care au descoperit primele vestigii cucuteniene, hârburi cum le-au numit ei atunci. Teodor Burada şi-a dat seama de importanţa descoperirii, de faptul că a descoperit o nouă civilizaţie. Conform cutumei, noua civilizaţie a primit numele localităţii în care au fost realizate descoperirile respective. Aşa se face că această civilizaţie poartă astăzi numele Cucuteni”, a precizat Constantin Preoteasa, cercetător la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ. 
 
Acesta spune că istoria acestei civilizaţii s-ar fi scris altfel dacă o altă descoperire, făcută cu 37 de ani mai devreme decât cea de la Cucuteni, ar fi fost corect datată. 
 
La Văleni, o anexă a municipiului Piatra Neamţ, Constantin Preoteasa ne-a fost ghid pentru o incursiune pe locul unde, în anul 1847, Gheorghe Asachi descoperea în timpul săpăturilor pentru beciul conacului său vestigii din epoca neolitică. 
 
Muzeograful Preoteasa spune că la acea vreme Asachi a considerat eronat că e vorba de artefacte ale anticei cetăţi Petrodava (fortificaţie a dacilor liberi din perioada sec.II Î.Hr., ale cărei vestigii sunt la Bâtca Doamnei, la câţiva kilometri distanţă, tot lângă Piatra Neamţ). 
 
„Din păcate, marele om de cultură nu a intuit importanţa descoperirii pe care a făcut-o. El a atribuit vestigiile descoperite anticei Petrodava care se află câţiva kilometri în amonte, pe Bâtca Doamnei, şi în felul ăsta, Văleniul şi Piatra Neamţ au pierdut potenţialul statut de sit eponim al celei mai impotante civilizaţii presitorice europene. Se putea numi foarte bine nu Cucuteni, ci Cultura Văleni, sau chiar Cultura Piatra Neamţ”.
 
 

Ultimele descoperiri în siturile cucuteniene

În această vară, cele mai importante săpături pentru cercetarea Culturii Cucuteni s-au desfăşurat tot lângă Piatra Neamţ, în localitatea Izvoare. Pe proprietatea comunităţii penticostale au fost redeschise cercetările începute în anul 2015.    

 
„Practic toată colina artificială de aici, de la Izvoare, sau tell-ul cum se spune în limbajul specializat, are vreo cinci aşezări cucuteniene suprapuse şi incendiate care acoperă întreaga perioadă dintre 5000 şi 4000 Î.Hr. În extremitatea sudică a tell-ului unde am redeschis cercetările sunt două dintre aşezări suprapuse. În această zonă acoperim a doua jumătate a mileniului V, între 4500 şi 4000 Î. Hr. Ceea ce se vede sunt resturile construcţiilor cucuteniene incendiate”, spune Constantin Preoteasa.  
 
Cercetătorul spune că una din particularităţile acestei civilizaţii o constituie incendierea intenţionată a construcţiilor din cadrul aşezărilor. 
 

 
„Probabil, la sfârşitul unui ciclu religios care ţinea cam 50 de ani, conform datelor radio-carbon pe care le avem, ei incendiau construcţiile şi se mutau în altă parte unde edificau altă aşezare într-o altă zonă. Există şi câteva cazuri - nu foarte multe, în care sunt incendii accidentale datorate unor situaţii nefavorabile – furtună, cutremur, căldură foarte mare. Mai puteau să apară incendii accidentale în urma atacurilor între comunităţi, însă, în 99% din cazuri incendiile sunt intenţionate şi practic ei purificau în felul acesta spaţiul”.
 
 
Specialiştii susţin că din punct de vedere al cercetărilor pentru Eneolitic şi pentru Cultura Cucuteni, cele mai importante investigaţii s-au defăşurat în zona subcarpatică a Moldovei, în special în judeţul Neamţ deoarece aici sunt cele mai multe situri pluristratificate, bine conservate, cu vestigii importante ale acestei civilizaţii. 
 
„Întotdeauna apar lucruri inedite, spectaculoase. Fiecare sit are particularităţile sale. Tot ce descoperim se duce la muzeul Cucuteni şi la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ. Muzeul Cucuteni este un muzeu unicat la nivel mondial, singurul dedicat în exclusivitate culturii Cucuteni care este cea mai spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană, aşa cum şi Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni care-şi are sediul în clădirea muzeului este singura entitate de cercetare ştiinţifică dedicată acestei civilizaţii”, a mai precizat Constantin Preoteasa.
 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările