Cu ce se ocupă fratele celebrului şef al Academiei Infractorilor Români. Are „afaceri“ atât în ţară, cât şi în Slovacia

Cu ce se ocupă fratele celebrului şef al Academiei Infractorilor Români. Are „afaceri“ atât în ţară, cât şi în Slovacia

Adrian Botez, şeful Academiei Infractorilor

Daniel Lazăr, din Piatra Neamţ, deşi n-a fost implicat în fărădelegile grupării conduse de fratele său, Adrian Botez, are şi el un palmares infracţional bogat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Daniel Lazăr, un interlop în vârstă de 43 de ani, este cunoscut în mediile rău famate din Piatra Neamţ ca fiind fratele lui Adrian Botez (fost Lazăr), zis şi „Ţâţă“, de 42 de ani, cel care a pus bazele grupării Academia Infractorilor Români. 
 
Fratele mai mare nu a fost cooptat în reţeaua infracţională care se ocupa cu furturi de calibru prin marile oraşe europene, dar nu-i este deloc „străin“ domeniul. 
 
Cazierul nu este curat, Daniel Lazăr având la activ destule
fărădelegi comise atât în România, în specila în oraşul natal, dar şi prin străinătae, în Slovacia. 
 
Recent, pentru mai multe infracţiuni săvârşite a fost condamnat la 7 ani de detenţie de către magistraţii de la Judecătoria Piatra Neamţ. Sentinţa pentru şantaj, ameninţare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată nu a fost pe placul inculpatului, la începutul lunii martie 2020 contestând-o la Curtea de Apel Bacău, care urmează să dea o hotărâre definitivă. 
 
Şantajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind două tinere destul de potente financiar, care au fost ameninţate cu acte de violenţă, în vederea obţinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinţe). Anchetatorii au concluzionat că Lazăr a încercat să falsifice semnătura uneia dintre părţile vătămate pe un act necesar la vânzarea unei maşini. 
 
De remarcat că tinerele în cauză făceau parte din anturajul fratelui, „Ţâţă“, şeful Academiei Infractorilor. Curios a fost faptul că în acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazăr, pe 8 iunie 2017, dar nu au obţinut decât punerea sub control judiciar. 
 
N-a contat că cel în cauză avea antecedente penale. Pentru fapte anterioare, fusese condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare, acuzaţiile fiind aderare la un grup infracţional organizat, scandaluri şi
altercaţii sângeroase prin locuri publice. 
 
Atunci „acţiona“ împreună cu fratele mai mic, Adrian Botez, fiind vorba de „războaie“ între membrii a
două grupări care încercau să-şi asigure supremaţia în Piatra Neamţ.
   

Seif sustras după punerea sub control judiciar

Nu au trecut decât trei luni de la punerea în control judiciar şi Daniel Lazăr era arestat, dar în lipsă, pe 6 septembrie 2017, pentru că dispăruse fără urmă după comiterea unei spargeri. 
 
Cu două zile înainte, cu alţi acoliţi, a pătruns, prin escaladarea unei copertine şi a peretelui, într-un într-un apartament din Piatra Neamţ, situat la etajul II. De acolo au plecat cu un seif în care se aflau sume în lei, în euro, bijuterii din aur şi diverse acte. 
 
„În fapt, la data de 04.09.2017, prin efracţie, dintr-un imobil din Piatra Neamt a fost sustras un seif metalic, ce conţinea 8.000 de lei, 150 de euro, bijuterii din aur şi documente“, se arăta într-un comunicat al Poliţei Neamţ. 
 
Cel mai probabil, fapta a avut loc la „pont“, seiful a fost aruncat pe un geam şi dus apoi la domiciliul unui tăinuitor. Dar, spărgătorii nu s-au putut bucura de pradă, cutia metalică neputând fi deschisă, prejudiciul fiind recuperat ulterior. 
 
Daniel Lazăr nu a stat prea mult timp ascuns, fiind depistat pe data de 30 septembrie într-un imobil din Piatra Neamţ. În aceeaşi zi, instanţa de la Judecătoria Piatra Neamţ a confirmat mandatul de arestare în lipsă. 
 
Trimis în judecată pentru această infracţiune, acuzatul avea să fie condamnat la 2 ani de detenţie,  care se adăuga celei de 2 ani şi 4 luni de închisoare, pentru aderare la un grup infracţional organizat, scandaluri şi altercaţii. 
 
Adrian Lazăr nu va avea parte de „linişte“ la finalizarea tuturor afacerilor judiciare din România. Dacă va fi condamnat definitiv pentru şantaj, ameninţare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, după ispăşirea pedepsei el trebuie extrădat în Slovenia. 
 
Asta pentru că autorităţile din statul menţionat au emis un mandat european de arestare. Slovenii îl acuză că în perioada 17 - 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parter şi ar fi intrat prin efracţie în sediul unei firme. 
 
Intenţia ar fi fost să ajungă la un apartament aflat la etaj de unde să sustragă bani şi lucruri de valoare, dar din motive necunoscute a părăsit incinta înainte de comiterea jafului. Iar în caz că va fi condamnat şi în Slovenia, nu va executa acolo sentinţa, ci va fi trimis într-o închisoare din România, conform acordurilor dintre cele două ţări.
 

Fratele mai mic, şeful Academiei Infractorilor, are o sentinţă de 24 de ani

Adrian Botez a condus o grupare care acţiona în străinătate.

Şeful Academiei Infractorilor, A drian Marin Botez, era condamnat definitiv în martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti hotărând executarea a 24 de ani, 2 luni şi 20 de zile de închisoare. 

Magistraţii au fost mai blânzi decât cei de la prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, care-l pedepsiseră pe „Ţâţă“ la 34 de ani de închisoare, din care trebuia să execute 30, deoarece aceasta este limita maximă a unei sentinţe în România, exceptându-le pe cele pe viaţă. „Rectorul“ Academiei avea de achitat o sumă record, 1.000.000 lei, sumă ce reprezenta cheltuieli judiciare. 

Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării au spart magazine de bijuterii din Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria şi Danemarca, 27 de jafuri şi tentative, plus furturi în Andora şi Anglia. Prejudiciul în cazul primului lot condamndat, zece persoane, a fost de 8,45 milioane de euro. 

Academia Infractorilor a fost înfiinţată în anul 2011, Marin Botez recrutând persoane din judeţul Neamţ, de regulă tineri fără posibilităţi materiale, pe care i-a dus în case conspirative şi i-a instruit pentru atacurile ce urmau a fi comise în străinătate. Au fost închiriate şi locuinţe în judeţul Ilfov, Bucureşti, Cluj sau Constanţa. 

Acolo erau aduşi recruţii, care erau pregătiţi între o lună şi un an. Totul în baza unui regulament militar, cu capitole despre profilul recrutului, un contract secret de muncă, sau capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, ori judecata celor care greşeau. Parte din antrenamente au avut loc şi în străinătate, la Strasbourg, Torino, sau pe litoralul Mării Neagre.

Bunurile sustrase în jafurile din străinătate erau introduse în România în maşini aduse pe platforme, evitându-se asfel controale amănunţite în vămi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: