Creangă şi manualul său de excepţie. Ce structură avea cel mai tipărit şi cel mai bun abecedar al epocii

Una dintre variantele manualului conceput de Creangă şi colegii lui. FOTO Literaturadeazi.ro

Ion Creangă, alături de alţi colegi, s-a implicat în îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare, publicând un abecedar care a fost considerat cel mai bun, zeci de ani

Complexul Muzeal Naţional Neamţ îl readuce în actualitate pe Ion Creangă în aceste zile, publicând pe pagina de Facebook aspecte inedite despre hâtrul povestitor din Humuleşti. Demersul muzeografilor este argumentat de faptul că, pe data de 31 decembrie 2021, se împlinesc 132 de ani de la decesul scriitorului.

Într-un studiu de pe contul Complexului Muzeal Naţional (CMN) Neamţ, care este intitulat „Ion Creangă, un profesor nou cu o metodă nouă“, sunt punctate detalii despre preocupările învăţătorului pentru îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare. Rodul acestora avea să se concretizeze în editarea unui abecedar. 

„Activitatea didacticii a lui Ion Creangă nu s-a rezumat

doar la parcurgerea programelor şcolare. El a conştientizat

deficienţele existente şi s-a implicat activ în îmbunătăţirea

tehnicilor de predare-învăţare. În şcolile româneşti, în acea

perioadă, s-au impus peste tot manualele semnate de institutorul Ion Creangă. Cel mai important dintre ele a fost «Metoda nouă de criere şi cetire pentru uzulu clasei întâi primare», realizat împreună cu C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Receanu şi A. Simionescu şi ieşit de sub tipar în anul 1868“, arată autorii studiului. 

Primul abecedar românesc modern, în grafie latină, a fost considerat cel mai bun de până atunci, fiind utilizat, după completări şi reeditări succesive, zeci de ani. Printre elevii lui Creangă s-au numărat scriitorul Jean Bart, istoricul Nicolai Bogdan, pictorul Octav Băncilă sau savantul Emil Racoviţă. Chiar

Mihail Sadoveanu a descoperit tainele scrisului şi cititului folosindu-se de acest manual. 

Abecedarul a avut tiraje record pentru acele vremuri 

„Încă din primii ani de învăţământ, Creangă începu să strângă material în vederea unui manual pe care găsi cu cale să-l facă în unire cu alţii, ca să-l poată răspândi mai bine, şi după trei ani de  institutorat se aşeză la treabă (...). Până atunci, copiii învăţaseră să citească cum da Dumnezeu şi după cum era şi dascălul, cărţi fiind puţine şi proaste“, nota criticul George Călinescu, în „Viaţa şi opera lui Ion Creangă“. 

Manualul realizat de dascălii ieşeni menţionaţi fusese structurat în trei părţi. În prima erau prezentate literele mici de scris şi de tipar. Partea a doua se referea la sunete, silabe, cuvinte şi propoziţii, iar ultima era dedicată vocabularului şi exerciţiului, fiind incluse cuvinte uşoare, proverbe, rugăciuni şi poezii, toate alese pe măsura de înţelegere a şcolarilor. 

O notă aparte a reprezentat-o includerea la sfârşitul abecedarului a unui tabel în care au fost însemnate, în paralel, buchiile şi literele latine, faptul fiind o urmare a trecerii de la învăţământul în grafie chirilică la cel în grafie latină. „Abecedarul lui Creangă şi al colaboratorilor săi a reprezentat o cotitură în predare, ridicându-se categoric împotriva metodelor folosite în şcoală până atunci, de unde şi numele Metodă nouă“, se mai arată pe pagina de Facebook a CMN Neamţ. 

Abecedarul lui Ion Creangă a avut 23 de ediţii succesive, până în 1893, fiind difuzat în întregul Regat al României, servind inclusiv ca suport de curs pentru instruirea adulţilor, în armată. La ediţia a cincea, în 1871, cartea a ajuns la un tiraj de 36.000 de exemplare, un record pentru acele vremuri, iar în anul morţii povestitorului, 1889, fusese publicat deja în peste 500.000 de exemplare. 

Încurajat de succesul manualului, Ion Creangă a redactat în continuare şi alte lucrări didactice, tot în

colaborare cu alţi colegi. Între acestea se numără „Învăţătorul Copiilor“, „Carte de cetire în clasele primare de ambele secse“, „Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică“ şi „Geografia Judeţului Iaşi“. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Jandarmul care a salvat fetiţa de trei luni înjunghiată de tată a fost avansat în grad

Destăinuirile unei femei veteran de război, de 100 de ani martoră a istoriei. „Am simţit multe. Şi război, şi boală, şi foamete. Am prins toate epocile“ FOTO