Cele mai ciudate destinaţii turistice din România: păduri vizitate de extratereştri, castele bântuite, focuri care se aprind din senin, pietre vii

Despre Pădurea Hoia Baciu din Cluj se spune că ar fi vizitată de forţe extraterestre sau că ar fi bântuită

Cele mai ciudate destinaţii din România merită descoperite de către aventurierii din întreaga lume. Ţara noastră oferă câteva destinaţii inedite, unele mai cunoscute publicului larg, altele ştiute doar de iubitorii unor astfel de fenomene stranii.

Păduri, sate, munţi sau castele. Sunt doar câteva dintre locurile cele mai ciudate ale României, locuri a căror legendă pare desprinsă din poveştile lui Petre Ispirescu. “Adevărul” prezintă 10 astfel de locuri.

1. Pădurea Hoia Baciu 

Situată la doar trei kilometri de Cluj, pădurea Hoia-Baciu este un loc rupt de timp, un loc misterios şi mirific. La început, te surprinde forma stranie a copacilor. În nicio pădure nu sunt atâţia copaci strâmbaţi sau răsuciţi nefiresc. Peste tot, câte şase sau opt copaci răsar din aceeaşi rădăcină. În loc să crească spre cer, stau arcuiţi ca într-o rugăciune, cu coroanele la pământ, aplecaţi nefiresc de o forţă neştiută. Încă din strămoşi, ţăranii clujeni cunoşteau puterile stranii ale pădurii şi se fereau de ea, căci era peste puterea lor de înţelegere.

Pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca a fost inclusă într-un top 10 al celor mai înfiorătoare locuri din Europa de cotidianul britanic „The Guardian“. Ziariştii englezi spun că pădurea din Cluj are o atmosferă de tip Blair Witch, în timp ce Castelul Bran este descris: „fabrica de bani cu tema Dracula este de fapt mai mult un kitsch decât ceva care să îţi dea fiori reci“.

2.    Vulcanii Noroioşi

Cine nu a auzit de Vulcanii Noroioşi, unici în Europa? Situaţi în Subcarpaţii de Curbură, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte din ţara noastră. Conurile vulcanilor de noroi şi pământul arid din jurul lor, peisajul selenar, în ansamblu, în care aluviunile au săpat cratere adânci chiar de doi metri, compun un peisaj unic, atractiv atât pentru turişti, cât mai ales pentru profesioniştii din domeniul fotografiei.

3.    Sfinxul şi Babele

Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit antropomorf situat la peste 2.200 de metri altitudine. Stânca a fost numită aşa după asemănarea sa cu Sfinxul Egiptean, iar formarea sa este pusă pe seama eroziunii eoliene. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, ce aparţine administrativ de judeţul Dâmboviţa, măsoara 8 metri în înălţime şi 12 metri în lăţime.

 În jurul Sfinxului din Bucegi şi al Babelor s-au născut o mulţime de legende. Unele spun că sunt naturale, altele că ar fi creaţia omului. Nu puţine sunt mărturiile conform cărora aceste pietre aşezate în vârf de munte emană energii pozitive ce au apărat ţara de cotropitori, iar teoriile cele mai moderne susţin că aceste pietre sunt de origine extraterestră.

S-au făcut numeroase presupuneri, cum că Atlasul din mitologia greacă este vârful Omul din Bucegi sau Prometeu înlănţuit de o stâncă de pe acelaşi vârf, iar Babele, nişte altare ale unei vechi civilizaţii, sau că Sfinxul din Bucegi ar fi fost modelat de daci.

4.    Castelul Iulia Haşdeu

Castelul Iulia Haşdeu, unul dintre cele mai enigmatice şi înfricoşătoare din România, a fost ridicat pentru geniala şi frumoasa Iulia Hasdeu, primul român care a absolvit Facultatea Sorbona din Paris, şi care a murit în anul 1888, la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. De la moartea copilei, tatăl său, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, a consacrat un adevărat cult fiicei sale şi s-a refugiat în spiritism ca unic mod de a se consola şi de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo. Se crede că acest castel a fost construit pe baza unor schiţe pe care scriitorul le-a primit în somn, chiar de la fiica sa.

5.    Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu din comuna mehedinţeană Ponoare este unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume şi al doilea ca mărime din Europa. Astfel de poduri naturale mai există în SUA şi în Franţa, dar cel din România este singurul circulat, fiind format din calcare, ca urmare a surpării tavanului unei peşteri.

Există mai multe legende legate de acest pod natural. Se spune că în peştera Ponoare locuia Aghiuţă, Necuratul însuşi, ocupându-se liniştit de răutăţile sale. Însă oamenii l-au rugat într-o zi pe Dumnezeu să îi scape de diavol, iar acesta, ascultându-le ruga, a lovit tavanul peşterii, prăbuşindu-l peste intrare. Aghiuţă, priceput, a scăpat prin a doua ieşire a peşterii, agăţându-se cu ghearele de un deal şi formând astfel cele două câmpii denumite astăzi Afrodita şi Cleopatra. El veghează asupra oamenilor care vizitează locul, fără a mai putea să-şi reia reşedinţa.

O altă variantă a poveştii spune că Sfântul Nicodim căuta cascada ce i s-a arătat în vis şi deasupra căreia voia să construiască o mânăstire. În drumul său a oprit la Ponoare, unde a fost, însă, acuzat de furt şi alungat de săteni. Atunci, pentru a putea scăpa, Dumnezeu i-ar fi construit podul care să-i uşureze trecerea, printr-o mişcare arcuită a mâinii. Nicodim nu a fugit, însă, fără a lăsa în urmă lui un blestem, acela ca apele să fie înghiţite şi să nu permită niciunei vietăţi să trăiască. Apa este, acum, înghiţită de peşteră, care o revarsă la ploile puternice, iar nicio vietate nu trăieşte în lacul de lânga ea. Apoi şi-a continuat drumul, urmându-şi destinul şi construind Mânăstirea Tismana.

6.     Ţara Luanei

Ţara Luanei, denumirea metaforică a ţinutului muntos al Buzăului, se datorează unei legende care de generaţii întregi circulă pe cale orală printre ţăranii din această regiune.

Bătrânii povestesc că în vremuri de demult uitate în Munţii Buzăului domnea un rege bătrân şi înţelept, Luana, ale cărui cetăţi atingeau cerul. Apărătorii cetăţii erau viteji netemători de moarte şi luptau numai pentru dreptate, iar regele le vindeca rănile cu apele fermecate din Valea Izvoarelor. Vrăjmaşii împinşi de pizmă în care de foc au doborât Soarele Luanei, Pământul s-a cutremurat din încheieturi, iar pe locul cetăţii, scoarţa terestră a rămas pustiită, semne care se mai văd şi astăzi.

Legendele din Ţara Luanei sunt mai numeroase, nefiind însă confirmate de studiile ştinţifice.

7.    Pietrele vii

Localitatea Costeşti este singurul loc din Europa unde există o rezervaţie naturală a formaţiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentări produse în urmă cu milioane de ani. Cunoscuţi în popor şi sub denumirea de  “dorobanţi”, “bălătruci”, “pietre vii” sau  “pietre care cresc după ploaie”, trovanţii au forme bizare, sferice sau elipsoidale, şi  mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri. Câmpul cu trovanţi din Costeşti este uşor de reperat de către toţi cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervaţia naturală fiind situată la aproxiamtiv 40 de kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.   

În credinţa populară, formaţiunile geologice sunt considerate “pietre vii” cu o putere nebănuită, care îi protejează pe cei care le mângâie şi le udă. Vâlcenii care locuiesc în zonă şi-au procurat deja câte un “talisman”, trovanţi de dimensiuni mai mici putând fi admiraţi şi în curţile sau grădinile acestora.

8.    Satul Ticera

Satul Ticera, unul din cele mai bogate sate din Munţii Apuseni, a fost părăsit de locuitorii săi, după ce biserica le-a fost trăsnită şi transformată în scrum. Parcă urmăriţi de-un blestem, au plecat lăsând uşile caselor descuiate şi perdelele fluturând în ferestre.

9.    Focurile Vii

Sute de metri pătraţi de pământ din care ies flăcări, care pot ajunge chiar şi până la 20 de centimetri înălţime.Este  un spectacol al naturii care atrage mii de turişti din toată lumea în inima Buzăului şi în judeţul Vrancea. Focurile vii sunt un fenomen natural unic în Europa, care însă nu este un mister pentru oamenii de ştiinţă. Se produce datorită emanaţiilor de gaze naturale din sol, care în urma frecării se aprind, provocând un adevărat spectacol de flăcări. Astfel de locuri se mai găsesc şi în Australia, Asia, Statele Unite şi Turcia.

10.   Groapa Ruginoasă

Una dintre minunile Parcului Natural Apuseni este Groapa Ruginoă, un canion roşiatic, singuratic. Cavitatea imensă săpată de ape în gresii roşii, violacee şi gălbui, este o formă de relief unică în Europa. Este rezultatul unui puternic proces de eroziune cu un diametru de aproximativ 600 de metri şi o adâncime de peste 100 de metri. Groapa Ruginoasă este una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreagă regiune a Transilvaniei. Această rezervaţie naturală de tip geologic este înscrisa în cadrul Parcului Natural Apuseni, fiind situată în partea de sud est a judeţului Bihor, pe suprafaţa Munţilor Bătrâna. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic.

Va mai recomandăm:

Lumina de la Malul Mării. Hotelierii încearcă marea cu degetul de Paşte şi vin cu primele oferte

Cele mai frumoase trasee de bicicletă din Călăraşi: Sălbăticie şi aventură pe două roţi la malul Dunării