Radu Deac, şeful Agenţiei de Transplant: „Eurotransplant a scos românii de pe lista de transplant pulmonar, pe motiv că nu ne-am îndeplinit obligaţiile”

În timp ce bolnavii români care aşteaptă un transplant de plămân mor din cauză că în ţară nu se face o asemenea procedură medicală, iar în străinătate nu mai sunt primiţi, responsabilii din Agenţia Naţională de Transplant spun că fac tot posibilul pentru ca pacienţii să fie salvaţi.

Dreptul la viaţă al pacienţilor români care aşteaptă un transplant de plâmâni este încălcat chiar de cei care ar trebui să se asigure că bolnavii pot supravieţui. Moartea unei tinere de 26 de ani care se afla de un an şi jumătate pe lista de transplant de plămân de la Spitalul Universitar AKH din Viena, Austria, scoate la iveală lipsă de comunicare şi lipsă de coordonare între Ministerul Sănătăţii (MS), spitalele aflate în subordine şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT).

„Adevărul” l-a contactat în data de 13 martie, pe profesorul Radu Deac, preşedintele ANT, pentru a explica situaţia în care se află bolnavii români care aşteaptă un transplant de plămân. Potrivit medicului, se face tot posibilul pentru ca pacienţii să fie salvaţi. Cu toate acestea, pacienţii de pe listă se pierd unul câte unul.

Redăm mai jos interviul integral cu profesorul Radu Deac

Care este, în acest moment, situaţia în România referitoare la transplantul de plămân?

În România nu s-a făcut niciun transplant de plămâni până acum, deşi există nevoie şi avem pacienţi cu patologie pulmonară care au indicaţie de transplant. În România, există suficienţi donatori. Pe an avem în jur de 100, dar plămânii nu pot fi prelevaţi de la toţi aceşti donatori, cauza vârstei şi a anumitor criterii medicale. De exemplu, de la un donator de 60 de ani se poate preleva un ficat, care se pare că nu are vârstă, dar în mod cert nu poţi preleva plămânul. Numai în 20% din cazuri se poate preleva.Ce se poate face în momentul de faţă? De mai mulţi ani toată conducerea Ministerului Sănătăţii a promis şi s-a străduit, însă nu a fost niciun centru care să exceleze, să convingă că îndeplineşte toate condiţiile profesionale şi de infrastructură, astfel încât să poată face activitate de prelevare şi transplant de plămân. Eu încă nu cunosc un medic care să fi fost să se specializez cel puţin un an într-o clinică din străinătate.

Nu începuse o echipă de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” să facă acest lucru în timpul ministrului Bănicioiu?

O să fiţi uimită: noi nu am ştiu despre acest lucru. Agenţia nu a fost anunţată, nici rugată să avizese sau să sprijine un astfel de demers. Fiecare a făcut pe cont propriu. Eu aş fi vrut ca director de transplant să am această informaţie, să pot să particip cu experienţa mea de chirurg la o strategie pt avea transplant de plămân. Deci trebuie spus de la început că transplantul pulmonar este singurul transplant de organ care nu s-a făcut în România. A contat şi faptul că este cel mai greu transplant, pentru că plămânul încă are secrete importante. Repet, nu poţi să mergi doar două săptămâni să vezi un transplant şi gata.

Situaţia stă în felul următor acum: noi, conducerea ANT, am vizitat întâi Institutul „Marius Nasta”. Ne-am întâlnit cu profesorul Cordoş de la care am aflat ulterior că a fost la Spitalul Universitar AKH din Viena, unde a colaborat cu profesorul Walter Klepetko. Se pare că a şi operat un caz, dar nu am certitudinea acestei informaţii. Mai mult, ne-am întâlnit cu profesorul pneumolog Bogdan Miron, cel care a evaluat pacienţii români care au nevoie de transplant plămâni şi a făcut o listă pentru transplant.

Al doilea centru vizitat a fost Spitalul Militar, acolo unde, împreună cu doamna comandant, am evaluat situaţia, ce medici ar fi în vederea realizării unui centru de transplant de plămâni. Însă dânşii aparţinând de alt minister, au făcut o adresă acolo pentru alocare de fonduri prin care să acopere specilizarea în străinătate pe această temă. Spitalul Militar nu şi-a depus încă dosarul.

Aţi mai fost şi în alte centre?

În continuare am fost la Spitalul „Sfânta Maria”, unde este doctorul Copcă şef al unei secţiile chirugicale. Dumnealui a decis să o pregătească pentru efectuarea transplantului de plămâni acolo. La fel, noi nu am ştiut decât în ultimul moment când au depus dosarul. Am aflat, la fel, că echipe succesive au mers la Spitalul Universitar din Hanovra să-şi însuşească procedura medicală. Dânşii au depus toate documentele la dosar prin care se atestă această preocupare.

Cel mai important lucru este că şeful programului de transplant pulmonar de la acel centru din Hanovra, domnul doctor Igor Tudorache – un medic tânăr, originar din Basarabia, fost rezident al profesorului Irinel Popescu la Institutul Fundeni - doreşte să vină chiar în România, definitiv. Dânsul îndeplineşte toate condiţiile legale şi doreşte să vină să înceapă această activitate de transplant aici. Ceea ce pare calea cea mai scurtă. Pe noi acum acest lucru ne interesează: pentru bolnavii, mai ales în stare gravă, să putem satisface măsuri de sănătate necesare. Am analizat dosarul Spitalului „Sfânta Maria” şi eu am semnat acreditarea zilele trecute. Urmează să vină doctorul Igor Tudorache. Practic, într-un timp nu foarte îndelungat se speră să se poată iniţia în România acest transplant pulmonar. Să nu mă întrebaţi când, pentru că este un proces complex. Pacienţii vor fi reevaluaţi. Igor Tudorache va fi şeful echipei şi el va avea toată responsabilitatea şi el va aplica toată metodologia pentru a selecţiona toţi acei pacienţi potriviţi pentru această etapă.

România nu face parte din Eurotransplant

Care este rolul Eurotranplant-ului în această discuţie? Ei ar fi transmis că Bianca, tânăra care a murit, nu ar fi fost transplantată pentru că România nu a trimis organe celorlalte state.

Vreau să aveţi diplomaţia să nu declanşăm un scandal internaţional. Noi avem o experienţă nu foarte fericită. Când am început transplantul de inimă, în 1999, întrucât nu eram complet pregătiţi, am oferit la Viena o inimă şi două în Germania. Au venit echipele lor, au făcut prelevarea, au făcut transplantul la pacienţii lor. Totul a fost foarte bine. După mai mulţi ani, când noi am avut nevoie pentru pentru un tânăr campion mondial la floretă, medic stomatolog din Târgu Mureş care a făcut infarct miocardic şi pentru care singura soluţie de salvare era transplantul, am solicitat ajutorul Eurotranplant şi ne-au răspuns că au şi ei destui bolnavi în stare gravă în Germania şi în alte state şi că nu ne pot oferi o inimă. Ceea ce a fost o mare dezamăgire.

Deci ANT trimite organe în alte state?

În Legea 95 scrie foarte clar că, în cazul în care, în România nu se poate utiliza un organ - ceea ce ar presupune că fie nu este receptor, fie este un exces de donatori - atunci se poate pune în discuţie alocarea acestui organ către alte ţări, în condiţii legale. Asta însă presupune un acord, un parteneriat cu o instituţie, care presupune şi reciprocitate. Pentru a putea face treaba aceasta este nevoie să existe o bază legală, ceea ce în cazul transplantului de plămân, în momentul acesta nu există.

Prin urmare, România nu trimite organe altor state.

Mai mult, noi am făcut un asemenea protocol, l-am semnat pe partea stângă toate oficialităţile din România şi urma pe partea dreaptă să semneze şi Eurotransplant-ul. Nici astăzi nu a făcut-o. Ba mai mult, au spus că există acest parteneriat şi invocă faptul că ANT nu şi-a îndeplinit obligaţiile din acest acord. În momentul în care am insistat să vedem acordul, ni s-a spus să uităm de el.

La ce acord vă referiţi?

Ei s-au referit la un acord anterior, care ar fi fost făcut verbal sau scris cu profesorul Bogdan Miron de la Institutul „Marius Nasta”, acord care nu se găseşte nicăieri. Noi am vrut să-l vedem pentru că dânşii, Eurotransplant-ul, spuneau că în acest acord scrie că Viena va face transplant de plămân la pacienţi români cu condiţia ca România să ofere plămân de donatori. Şi în decembrie au suprimat lista de transplant de la Viena. Au scos românii de pe lista de transplant motivând că noi nu ne-am îndeplinit obligaţiile. Erau opt pacienţi, dintre care şase în stare serioasă.

Ministerul Sănătăţii nu a plătit Spitalului Universitar AKH pentru cei opt bolnavii care erau pe listă

În cazul Biancăi motivarea a fost aceeaşi.

Nu, dacă suntem serioşi trebuie să spunem adevărul. Această tânăra era pe lista de transplant de la Viena de un an şi jumătate, timp în care nu a fost transplantată cu plămân de la această agenţie privată, Eurotransplant, din care România, Franţa şi Italia nu fac parte.

Un an jumate nu a fost transplantată şi s-a deteriorat starea ei, deşi a fost până în ultimul moment în grija profesorului Miron, informaţie pe care nu am verificat-o încă. Atunci am întrebat pe profesorul Klepetko de ce unul dintre pacienţii scoşi de pe listă a decedat. Mi-a răspuns că era o pacientă foarte mică de înălţime, avea 1,52, şi nu s-a găsit în tot Eurotransplant-ul un plămân care să poată fi acceptat în cutia toracică a acestei fete. Au dat o explicaţie rezonabilă, dar de ce nu au dat-o în tot acest an jumate cât a fost ea pe listă.. Pentru că s-a înţeles că noi nu am fi dat plămân de donator. Profund eronat. Astăzi (n.r. duminică, 13 martie) eu aştept să-mi spună profesorul Klepetko, şeful transplantului pulmonar din Austria, când ne primeşte domnule preşedinte al Eurotransplant-ului să semnăm acest protocol, astfel încât, de a doua zi noi să dăm plămân de donator şi dânşii să treacă pe lista cei opt bolnavi scoşi.

Mai mult, noi ştiam că Ministerul Sănătăţii a plătit Spitalului Universitar AKH pentru bolnavii care urmau să fie transplantaţi. Informaţia a fost eronată. Ministerul a făcut un depozit la Spitalul AKH despre care profesorul Klepetko a spus că îl poate returna şi mâine, dar noi nu ne dorim acest lucru, ci să rezolvăm problema. Un depozit care nu reprezintă costul celor opt pacienţi, ci poate acoperi doar trei transplante.

Câte transplante s-au făcut până acum la Viena?

Eu ştiu de la profesorul Miron de la Institutul „Marius Nasta” că până în prezent la AKH s-au făcut 34 de transplante. Eurotransplant spune de 18. Ei condiţionează, ceea ce în medicină este de neconceput, să trimitem noi 18 plămâni şi abia după aceea vor fi repuşi pe listă bolnavii români.

În concluzie, care sunt paşii următori pe care îi veţi face?

Pe noi ne interesează să realizăm acest transplant cât mai repede. Vom lua legătura cât mai repede să vedem când poate veni şi cum putem declanşa în timpul cel mai scurt toate procedurile necesare pentru acest lucru. La Spitalul „Sfânta Maria” s-au făcut 17 transplante hepatice şi asta presupune o experienţă în îngrijirea bolnavilor. Facem toate eforturile şi noi şi Ministerul Sănătăţii pentru a salva viaţa acestor pacienţi. Facem tot ce este omeneşte posibil.

Citeşte şi:

Bolnavii de plămâni sunt trataţi în condiţii improprii la Iaşi. Medicii consultă într-o clădire de pe care se desprinde tencuiala, iar pacienţii stau în frig pentru că nu există sală de aşteptare