Frunzele de quinoa, mâncarea viitorului. Ce spun despre proprietăţile lor cercetătorii de la USAMV Iaşi
0
Acţiunea are la bază ani de studiu în cadrul tezelor de doctorat, iar viitorii absolvenţi calculează beneficiile pe care le aduce planta organismului uman.
Plantă originară din America latină, quinoa ar putea în viitorul apropiat să fie cultivată pe suprafeţe de teren importante şi în România datorită cercetătorilor de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USAMV).
Astfel, potrivit acestora frunzele de quinoa ar putea fi un aliment minune şi, în fapt, „pseudo-cereala viitorului”.
În serele USAMV Iaşi sunt folosite, de către doctoranzi, pentru cercetări, două soiuri ce sunt omologate în Danemarca.
„Experimentul de faţă este despre specia Chenopodium quinoa, o specie originară din America de Sud care este foarte cunoscută pentru seminţele sale deosebit de valoroase, fiind considerată un aliment bogat nutritiv alături de nuci, goji sau seminţele de in. Seminţele de quinoa au un conţinut ridicat de substanţe nutritive, cum ar fi: potasiul, manganul, fierul, cupru, zinc, fosfor, proteine, acid folic dar şi fibre nutritive. Beneficiile acestei plante ne-au convins că trebuie studiată şi varianta introducerii în cultura românească, dar ca plante legumicole, respectiv pentru consumul frunzelor, nu doar al seminţelor”, explică Raluca Chiriţă, doctorand al USAMV Iaşi.
În general, quinoa este folosită pentru seminţe, însă la fel de valoroase din punct de vedere alimentar sunt şi frunzele care pot fi consumate în salate, de exemplu.
„În Europa se cultivată doar pentru seminţe care au un strat de saponină care o face amăruie, de aceea trebuie spălată bine înainte de a fi consumată. Studiile noastre au în prim-plan pseudocereala viitorului şi datorită faptului că nu conţine gluten, se adaptează foarte uşor condiţiilor diferite de mediu, iar la noi producţiile ar fi mai mul decât satisfăcătoare”, spune prof. univ. dr. Vasile Stoleru, coordonator al cercetărilor derulate la USAMV Iaşi.
Acţiunea are la bază ani de studiu în cadrul tezelor de doctorat, iar viitorii absolvenţi calculează beneficiile pe care le aduce planta. Valoarea nutritivă este foarte mare, dar se aseamănă foarte bine cu loboda sau spanacul.
„Încercăm diferite metode experimentale pe două soiuri ce sunt deja omologate în Europa, în Danemarca – în România nu este încă niciunul omologat – le-am avut în cultură şi în studiu în ultimii doi ani. Aplicăm diferite tratamente de fertilizare utilizând microorganisme sau fertilizarea minerală coroborate cu stresul hidric. Luând-o în calcul ca şi plantă legumicolă, putem avea o producţie foarte bună, la fel şi deschiderea către consum a românilor credem că va fi una importantă, numai piaţa de desfacere va rămâne o situaţie de rezolvat”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Stoleru, coordonator al cercetărilor derulate la USAMV Iaşi.
Se încarcă comentariile...
