FOTO Parascheva, de la sfântă la afacerea BOR

FOTO Parascheva, de la sfântă la afacerea BOR

Preot, adunând bani de la oameni, la Moaştele Sfintei Parascheva. FOTOGRAFII: Adevărul

Sfânta Parascheva aduce şi în acest an la Iaşi sute de mii de credincioşi, în cel mai mare pelerinaj religios din România. Capii Mitropoliei Moldovei au reuşit, în ultimele două decenii, să  transforme sărbătoarea dintr-o slujbă pentru o mână de creştini într-o afacere de milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a luat amploare în România începând cu 1955, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decretat generalizarea cultului. Practic, prelaţii au oficializat importanţa sporită a Cuvioasei Parascheva în rândul sfinţilor din calendar. În perioada comunistă, pe fondul oprimării credincioşilor creştin-ortodocşi de către regim, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au venit anual în pelerinaj câteva sute de oameni.

Anvergura sărbătorii religioase a crescut, însă, considerabil după 1990, an în care pe scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a ajuns ÎPS Daniel, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. De la un simplu loc de pelerinaj şi rugăciune, Sfânta Parascheva s-a constituit în laitmotivul organizării Sărbătorilor Iaşiului, ajunse în acest an la a XXII-a ediţie.

Evenimentul reprezintă un parteneriat între Biserică  şi Primăria Iaşi, în cadrul căruia latura laică se combină  cu cea religioasă, ambele de natură să aducă Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei un câştig de câteva milioane de euro.

500.000 de pelerini

Calculele care se pot face în privinţa profitului după 15 octombrie, zi în care se încheie oficial Sărbătorile Iaşiului, sunt pur orientative. Aceasta deoarece Biserica Ortodoxă Română  n-a făcut publice niciodată încasările din perioada pelerinajului şi nici destinaţia ulterioară a banilor. Ce se ştie cu precizie este că Primăria Iaşi a închiriat, anul acesta, în zona centrală  a oraşului, 5.300 de metri pătraţi celor 280 de comercianţi veniţi la Iaşi să vândă atât obiecte de cult, cât şi haine, încălţăminte, mâncare sau băutură. Un metru pătrat de închiriat costă 27 de lei pe zi, iar şefii Primăriei Iaşi au declarat încasări de 700.000 de lei de pe urma cedării spaţiilor comerciale. Pe de altă parte, municipalitatea a alocat din bugetul public pentru acest eveniment 1,5 milioane de lei.

În privinţa Mitropoliei Moldovei, însă, sumele diferă semnificativ. Se estimează ca sărbătoarea Sfintei Parascheva să aducă la Iaşi, anul acesta, în jur de 500.000 de oameni. Dintre aceştia, cel puţin jumătate vor trece prin faţa raclei Cuvioasei. „Noi am pregătit 350.000 de iconiţe cu chipul Sfintei Cuvioase Parascheva pe care să le înmânăm pelerinilor care trec să se roage prin faţa raclei cu moaştele sfinte“, a precizat părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

50 de butoaie cu bani

Un scurt calcul care-i ia în considerare doar pe cei 350.000 de pelerini estimaţi de Mitropolie arată, prin prisma experienţei din anii anteriori, că fiecare credincios cheltuieşte, în medie, 25 de lei. Banii, care ajung strict în conturile Mitropoliei Moldovei, se investesc doar în cruciuliţe, lumânări, icoane, sfeşnice, acatiste şi pomeni. Rezultă, astfel, o sumă totală, cu caracter minim, de 8,75 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2 milioane de euro.

Un experiment jurnalistic realizat în 2012 a reliefat că, în perioada 10 - 15 octombrie, angajaţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au umplut şi au depozitat 50 de butoaie cu bani proveniţi din cutiile milei. Mitropolia îşi mai rotunjeşte veniturile şi din taxele impuse pe tot cuprinsul municipiului Iaşi pentru vânzarea obiectelor de cult sfinţite. În plus, încasează chirii de la comercianţii care au tarabe în curtea Mitropoliei.

„Au fost zile, în 2012, când am vândut obiecte sfinte şi de 10.000 de lei zilnic. În total, am avut vânzări de 50.000 de lei. A fost posibilă atingerea acestei sume datorită faptului că am avut la vânzare şi obiecte foarte scumpe, cum ar fi icoanele din aur sau din argint“, a povestit, sub protecţia anonimatului, unul dintre comercianţii de obiecte religioase acreditat de Mitropolie la Hramul Sfintei Parascheva.

700 de lei pentru o icoană

La o privire aruncată peste tarabele din preajma Catedralei, înconjurate în permanenţă de cumpărători, preţurile pornesc de la 5 - 6 lei pentru o iconiţă sau o cruciuliţă şi ajung la 600 - 700 de lei pentru o icoană din argint înfăţişând-o pe Sfânta Parascheva. Pe de altă parte, comercianţii de produse nonreligioase, care vând în afara perimetrului Mitropoliei, se plâng că sumele încasate sunt tot mai mici, de la an la an. De altfel, statistica pare să le dea dreptate. Anul acesta au închiriat spaţii de la Primăria Iaşi cu 15% mai puţini comercianţi decât  în 2012 şi cu 30% mai puţini faţă de 2011.

Protectoarea mamelor

Credincioşii care ating racla cu moaştele Sf. Parascheva au credinţa că se pot vindeca de boli grave sau că vor fi ajutaţi să treacă peste momente grele. Cunoscută în popor şi ca Sf. Vineri, Cuvioasa celebrată pe 14 octombrie este considerată protectoarea fecioarelor, a mamelor şi a călugăriţelor. Una dintre cele mai celebre vedete TV din România, Gabriela Firea, a declarat, după căsătoria cu primarul din Voluntari, Florin Pandele, că doar rugăciunile la Sfântă au ajutat-o să rămână însărcinată în apropierea vârstei de 40 de ani.

Biserica a atestat, de-a lungul secolului XX, zeci de miracole ale Sf. Parascheva, conform istorisirilor atribuite unor oameni care s-au rugat în preajma rămăşiţelor pământeşti depuse în Catedrala Mitropolitană  Iaşi. Cele mai mari minuni popularizate de BOR sunt că moaştele Sf. Parascheva nu putrezesc şi că au rămas intacte după  un incendiu devastator care a afectat Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, în 1888. Se mai spune că Sfânta a protejat Mitropolia din Iaşi, în timpul celor două războaie mondiale, şi că  se arată în vis, îmbrăcată în alb, celor care se roagă  intens la căpătâiul ei, arătându-le calea spre îndreptare sau vindecare.

În cărţile dedicate Sfintei apar istorisirile unor oameni care s-au vindecat de leucemie, de cancer sau au fost întorşi din drumul spre moarte. Sutele de mii de pelerini care vin anual la Iaşi, pe 14 octombrie, respectă cu sfinţenie mitul Cuvioasei. „Da’ pe cine n-a vindecat Sfânta? Eu vin să mă închin să ne apere de cutremur. Vin de-o viaţă la Iaşi. Mă rog şi pentru sănătatea mea şi a tuturor românilor“, ne-a spus Camelia Dediu (73 de ani), venită la Iaşi din Galaţi.

Sarma-gigant la Masa Pelerinilor

Pelerinii care s-au hotărât pe ultima sută de metri să vină la Hramul Cuvioasei Parascheva au şanse infime să mai găsească un loc de cazare. Cele aproximativ 50 de unităţi de cazare înregistrare oficial în municipiul Iaşi (hoteluri, pensiuni, vile) sunt ocupate la capacitate maximă în această perioadă, numărul turiştilor cazaţi apropiindu-se de 23.000. Alte câteva mii de pelerini au găsit loc la mănăstirile din zonă, la gazde, la prieteni sau la rude.

„Ar putea să mai încerce la corturile amenajate de Primărie pentru pelerini, în curtea Bisericii „Sf. Gheorghe“ de lângă Institutul de Teologie, la mănăstirile din preajma Iaşiului sau chiar la rubricile de închirieri, unde mai sunt apartamente oferite în regim hotelier“, este de părere Anca Zota, directorul Centrului de Informare Turistică Iaşi. Preţul de cazare pentru o noapte variază între 50 şi 250 de lei.

CFR a suplimentat trenurile

Mulţi dintre credincioşi vin la hram doar cât să treacă  prin faţa moaştelor şi se întorc în oraşele de baştină  cu primul tren disponibil sau cu autocarele care i-au adus în pelerinaj. De altfel, CFR a suplimentat mersul trenurilor cu nouă garnituri spre sau dinspre Iaşi, în această perioadă. Autocarele venite din ţară pot fi parcate doar pe Bulevardul Mangeron, pe tronsonul cuprins între cartierele Tudor Vladimirescu şi Podu Roş.

Pelerinii ajung la moaşte pe traseul special amenajat pe străzile Splai Bahlui - Iancu Bacalu – Sf. Andrei – Ipsilanti - Morilor – Uzinei – Petru Movilă – Cloşca – curtea Institutului de Teologie – curtea Mitropoliei. Pe traseu, sunt instalate toalete ecologice. Pe 15 octombrie, în jurul prânzului, după Liturghia de pe pietonalul Ştefan cel Mare, credincioşii pot merge să mănânce la cantina Primăriei, situată  în spatele Mitropoliei, la celebra Masă a Pelerinilor. Oficialii municipalităţii spun că vor pregăti peste 65.000 de sarmale, plus cozonaci, pâine, colaci, ceai, sucuri şi câteva sute de litri de vin. În plus, pelerinii vor putea degusta dintr-o sarma-gigant, gătită în premieră anul acesta, echivalentul a 800 de sarmale obişnuite.

Pe aceeaşi temă:

Începe cel mai mare pelerinaj religios din ţară

Sărbătorile Iaşiului - program tras la indigo cu cel din 2012. Cât cheltuie Primăria pentru Pavel Bartoş, Smiley, Loredana, Mandinga şi Cargo

Sărbătorile Iaşului, desfiinţate de organizatorii de evenimente

Festin de Cartea Recordurilor la Sărbătorile Iaşiului: 70.000 de sarmale pentru pelerinii veniţi la Cuvioasa Parascheva

În această perioadă înfloreşte comerţul. FOTO Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • În această perioadă înfloreşte comerţul. FOTO Adevărul
  • La racla cu moaştele sfintei. FOTO Adevărul
  • Credincioşii dorm peste noapte în apropierea moaştelor. FOTO Adevărul
  • Credincioşii, la rând la sarmale. FOTO Adevărul
  • ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, sfinţeşte apa pentru credincioşi. FOTO Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: