VIDEO Locul de la poalele cetăţilor dacice unde tradiţia Sânzienelor se păstrează cu sfinţenie. Cum au petrecut oamenii
0În puţine locuri din România, sărbătoarea Sânzienelor este ţinută cu bucurie de localnici, aşa cum se întâmplă în satele de la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
În satele de la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oamenii au păstrat tradiţii arhaice, iar una dintre cele mai frumoase sărbători ale localnicilor are loc de Sânziene.
Tradiţia populară spune sânzienele, flori sălbatice care cresc la marginea pădurilor, a drumurilor şi în fâneţe, au puterea de a îndepărta răul şi boala.
„Din florile acestei plante se fac buchete şi cununi în ziua de 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan (Drăgaica, Sânzienele), care se pun la ferestre, la poartă şi chiar pe case, căci după credinţa poporului, aceste flori feresc pe om de toate relele, aducând în acelaşi timp noroc la casa omului”, scria Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român”.
Alte legende spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Se prind în horă şi dau puteri deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor, cerurile se deschid, iar zânele zboară prin aer şi umblă pe pământ. „În noaptea de Sânziene (23-24 iunie), în timp ce umblă pe Pământ sau plutesc prin aer, cântă şi dansează, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, stropesc cu leac şi miros florile, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi vijelii”, scrie profesorul Ion Ghinoiu, în Dicţionarul de Mitologie Română (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013).
Sărbătoarea arhaică a Sânzienelor se păstrează cu sfinţenie în câteva sate din România. În aşezările de la poalele Munţilor Orăştiei, unde în urmă cu peste două milenii dacii şi-au ridicat cetăţile, oamenii au ţinut dintotdeauna la această tradiţie. I-au atribuit o simbolistică aparte şi o mulţime de legende.
În Boşorod, fetele au pornit de dimineaţă la câmp, pentru a culege florile sălbatice din care şi-au împletit cununile. Mai târziu, îmbrăcate în costumele populare, cu podoabele de flori în cosiţe, au participat la jocul organizat pe platoul de la marginea satului. Locul de la poalele munţilor pe care au fost clădite cetăţile dacice a reunit o mulţime de oameni veniţi să se bucure de sărbătoare.
De la petrecerea populară nu au lipsit căluşarii, tinerii dansatori îmbrăcaţi în straie populare, cu clopoţei la cizme şi tricolor la brâu.
Vă recomandăm să citiţi şi: