Urşii dau târcoale Sarmizegetusei Regia. Relatări savuroase despre întâlnirile cu sălbăticiunile

Urşii dau târcoale Sarmizegetusei Regia. Relatări savuroase despre întâlnirile cu sălbăticiunile

Urs în Pacrul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Foto: Romsilva.

Urşii şi-au făcut din nou simţită prezenţa în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. De-a lungul timpului localnicii şi turiştii au trăit adesea aventura întâlnirii sălbăticiunilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Urşii şi-au făcut simţită prezenţa în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. În ultimele săptămâni, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara, angajaţii care supraveghează Sarmizegetusa Regia au observat de mai multe ori o ursoaică şi cei doi pui ai săi trecând prin aşezarea dacică.

Spectaculoasa cale ferată montană către cetăţile dacice, acum dispărută. Pe vremuri, urşii alergau după trenuri

Secretul comorilor uriaşe de aur găsite în Râpa cu galbeni, locul tainic din preajma Sarmizegetusei Regia

Fotografii document din Sarmizegetusa anilor ´80. Heliportul lui Ceauşescu şi fetele la plajă FOTO

„Întâlnirile” au avut loc la primele ore ale dimineţii când cetatea este închisă publicului, astfel că animalele sălbatice nu pot fi deranjate de prezenţa omului.

Urşii, mistreţii, cerbii şi chiar lupii au fost văzuţi adesea şi în zona altor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, potrivit relatărilor localnicilor. Aşezările de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti şi Piatra Roşie sunt înconjurate de întinderi mari de pădure, habitate ideale pentru animalele sălbatice mari.

Urşii dau târcoale gospodăriilor, iar noaptea unii dintre localnici se baricadează în locuinţe la auzul zgomotelor făcute de animalele sălbatice, relatau localnicii de la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie.

„Oamenii dau drumul câinilor care se duc după urşi, dar când ii aud pe aceştia cum morărie şi se iau după ei, fug câinii ca vai de ei”, spunea Ileana Murgoi, o femeie din satul Cioclovina, unde mai trăiesc câteva familii.

Cetăţile dacice se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, unde aproape 70 la sută din întinderea sa de aproape 38.000 de hectare este acoperită cu pădure. Parcul este întins pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri.
 

Urşii, prezenţe obişnuite în „ţinutul dacilor”

 

În trecut, prezenţa urşilor la cetăţile dacice era un lucru aproape firesc. Oamenii puteau campa în incinta aşezării, iar animalele sălbatice erau atrase de proviziile drumeţilor.

„1986. Am pus cortul la Sarmisegetuza, lângă izvor. Lângă noi au mai venit trei corturari, care, prima mişcare a fost să dea cu flit în locul unde îl puneau. Ni s-a părut o exagerare, dar erau nemţi. Eram deja obosiţi şi ne-am gândit că o să dormim tun. Pe la unu noaptea au început să se audă nişte tinichele rostogolindu-se de ici colo. Ai dracu’ nemţi, le arde de futbol noaptea. Am strigat la ei, s-au liniştit un pic, după care au început din nou. Am ieşit din cort, cu gând să le dăm o lecţie românescă. Din gură, evident. Când colo, cu labele în coşul de gunoi, un urs cât toate nopţile scotocea după cutii de conserve, pe care le lingea mişcându-le de colo până colo. Ne-am băgat înapoi în cort, dar nu puteam dormi, ursul îşi vedea de programul lui de masă. Era intolerabil. Şi ne sculăm noi odată cu cortul în cap bătând în laterale de parcă erau nişte foale şi începem să mieunăm, de ursul s-a fugărit singur vreo trei dealuri. Am dormit şi noi liniştiţi, simţind totuşi din când în când că mişcă câte un gândac pe sub noi. A doua zi am strâns masa după urs, că nu se putea sta aşa”, scria Cornelius Ionescu, pe pe blogul său corneliusionescu.wordpress.com, unde a publicat numeroase articole dedicate călătoriilor în Munţii Orăştiei. 

Şi călătoriile până la poalele cetăţilor dacice, pe calea ferată forestieră care funcţiona înainte de 1990, erau o adevărată aventură din cauza întâlnirilor cu animalele sălbatice.

„Câteodată oamenii mai erau puşi pe fugă, de nu mai ştiai ce să crezi. Nu, nu era pădurarul, acesta îşi mânca pita şi slana liniştit pe un vagon. Era un urs mare şi supărat, care avea obiceiul să-i alerge mergând pe două labe, pe cele din spate voi să spui, aruncând cu cioate sau pietre. Tare se distra ursul, dar oamenii deloc, tot drumul apoi numai despre urs vorbind. Şi pe măsură ce trenul urca, ursul din poveste se făcea mai mare, mai sprinten şi mai isteţ. Iar copiii, băieţi şi fete, ţipau şi dârdâiau.Noi stăteam călare pe rucsaci, ţinându-ne de parii verticali de pe margine şi ferindu-ne cu mâinile de ramurile aninilor de pe margini”, scrie Cornelius Ionescu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă




 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările