Târgul eşuat pentru 43 de hectare din Munţii Parâng. De ce a pierdut primăria procesul cu Romsilva, după cinci ani
0După cinci ani de la începerea procesului, magistraţii au respins, definitiv, cererea Primăriei Petroşani ca Regia Naţională a Pădurilor Romsilva să scoată din fondul forestier a 43 de hectare de teren din Parâng, pentru dezvoltarea domeniului schiabil.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au respins, prin sentinţă definitivă, pretenţiile Primăriei Petroşani de scoatere din fondul forestier a unei suprafeţe de peste 43 de hectare de teren în Parâng, pe care administraţia locală dorea să dezvolte domeniul schiabil. În timpul celor cinci ani de procese, Primăria Petroşani şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva nu au căzut de acord asupra modului în care urma să fie realizată această acţiune şi nici a suprafeţei necesare investiţiei din cadrul programului „Schi în România”.
„Prin cererea nr. 7847/20.04.2012 reclamantul (primăria) a solicitat pârâtei (Romsilva) să emită avizul pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a suprafeţei de 43,3641 ha, necesară realizării obiectivului Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng. În proiectul tehnic depus de reclamant şi analizat de expertul topometrist au fost configurate patru componente: telegondolă, teleschi, pârtii de schi şi drumuri de legătură între pârtii. Procedând la identificarea şi măsurarea suprafeţelor fiecărei componente, expertul a ajuns la concluzia că există diferenţe între suprafeţele aflate în proprietatea Statului Român şi administrate de Romsilva, prevăzute în proiect şi solicitate de reclamant şi cele identificate în teren, (...) diferenţe relevante şi inacceptabile între suprafeţele solicitate – 43,3641 ha– şi cele identificate în teren ca fiind corespunzătoare proiectului tehnic - 37,2532 ha”, informa instanţa, motivând astfel respingerea cererii depuse de primărie.
Pot relua solicitarea
„Nimic nu împiedică reclamantul să formuleze o nouă solicitare, pornind de la realitatea constatată prin raportul de expertiză”, se arăta în dosar. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a declarat că demersurile pentru terenurile din Parâng vor fi reluate.
În ultimii trei ani, investiţile în Parâng s-au lăsat aşteptate, deşi planurile pentru domeniul schiabil al Parângului, sprijinite iniţial de Guvernul României, erau ambiţioase.
Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Masivul Parâng, aprobat în 2009, a fost estimat la 70 de milioane de euro. Planurile vizau ca domeniul schiabil din Parâng să se întindă pe o suprafaţă de 150 hectare şi să aibă 17 pârtii (12 pârtii noi), iar între Petroşani şi staţiunea montană învecinată, Straja, să fie amenajată o telegondolă. De asemenea, numărul locurilor din cele două parcări amenajate urma să se ridice la 750. Din 2012, Guvernul României a interupt, până anul trecut, acordarea finanţărilor pentru proiectele din Parâng.
Masivul Parâng
Staţiunea Parâng se întinde într-un loc de poveste, Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila. Masivul este principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena, şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Klaus Iohannis, preşedintele României, a urcat duminică în Masivul Parâng, cu soţia şi câţiva apropiaţi, după ce recent a luat la pas traseele montane din Parcul Naţional Retezat. Mai mulţi turişti s-au fotografiat alături de el, iar cea mai inedită dintre fotografii este cea publicată de un cioban.
Ultima mare investiţie din Staţiunea Parâng a fost construirea unui telescaun al cărui traseu porneşte din curtea unui hotel şi urcă peste doi kilometri. Instalaţia a fost achiziţionată de Primăria Petroşani însă nu a revigorat viaţa turistică a staţiunii aşa cum spera conducerea instituţiei. „Bijuteria” din Parâng este defectă de peste o săptămână.
Pasul Vulcan, zona de agrement din Valea Jiului în modernizarea căreia au fost investite peste zece milioane de euro, a devenit o staţiune fantomă. În plin sezon de iarnă, turiştii care mai urcă pe munte cu telegondola inaugurată în 2011 de Elena Udrea, atunci ministru al Turismului, pot fi număraţi pe degete, iar în locul domeniului schiabil plănuit de autorităţi au rămas câteva zeci de cabane vechi şi pustii.
Valea Jiului nu înseamnă doar minerit şi oraşe în care trăiesc comunităţi cu o situaţie economică defavorizată. Zona din sudul judeţului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mărturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajele sălbatice ale Defileului Jiului, cheile străbătute de râuri repezi şi staţiuniel Straja şi Parâng.
Se încarcă comentariile...
