Solstiţiul de iarnă în Sarmizegetusa Regia. Templele enigmatice din oraşul dacic atrag pasionaţi de astronomie

Sarmizegetusa Regia se numără printre destinaţiile turistice atractive cu ocazia solstiţiului. În fiecare din ultimii ani începutul iernii astronomice a adus numeroşi vizitatori în aşezarea antică din Munţii Orăştiei, un loc sacru al dacilor şi un loc unde, potrivit istoricilor, strămoşii noştri făceau observaţii astronomice.

Momentul Solstiţiului de iarnă, care marchează începerea iernii astronomice, va fi miercuri, 21 decembrie, la ora 12:44. Fenomenul astronomic a adus, în ultimii ani, numeroşi turişti în Sarmizegetusa Regia din motive mai puţin obişnuite. Unii istorici consideră monumentele enigmatice din incinta sacră a aşezării din Munţii Orăştiei ca fiind locuri de unde strămoşii noştri făceau observaţii cereşti.

Scrierile unor autori din Antichitate vorbesc despre ştiinţa dacilor de a „citi” stelele. În urmă cu peste două milenii, marele preot Deceneu le-a insuflat geţilor astfel de preocupări, susţinea istoricul Iordanes. „El i-a învăţat etica, dezvăţîndu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcîndu-i să trăiască conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se păstrează până astăzi, sub numele de belagines; i-a învăţat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, în privinţa minţii; dîndu-le un exemplu practic i-a îndemnat să petreacă viaţa în fapte bune; demostrîndu-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cît globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, relata Iordanes, în Getica.

Alţi istorici au considerat că monumentele din fostele temple şi sanctuare ale Sarmizegetusei Regia au avut şi rolul de a măsura zilele calendaristice. Ziua solstiţiului de iarnă, cea mai scurtă din an, are semnificaţii profunde în tradiţiile populare, în trecut fiind considerată începutul Anului Nou sau sărbătoarea arhaică a Crăciunului. Cei care vor să o celebreze în fosta capitală a Daciei o pot face, drumul spre Sarmizegetusa Regia fiind accesibil pe ultimii kilometri, deşi ninsorile au acoperit cetatea cu un strat consistent de zăpadă.

Ce este solstiţiul
Explicaţia ştiinţifică a solstiţiului de iarnă,este oferită de reprezentanţii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. „Ca în fiecare an, deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstiţiului de iarnă . El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a carui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstiţiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor”, informează reprezentanţii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Ziua în care soarele este apropiat de orizont
„La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Momentul solstiţiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător”, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.