Pericolul hidrocentralelor din Defileul Jiului. Măsuri urgente pentru salvarea investiţiei blocată de ONG-urile de mediu
0Dacă nu vor fi executate urgent lucrări de punere în siguranţă a construcţiilor care fac parte din amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, localităţile din avalul acestora vor fi în pericol, informează Hidroelectrica, compania care a derulat proiectul, în prezent blocat prin sentinţa magistraţilor.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara a aprobat, miercuri, iniţierea în regim de urgenţă a demersurilor de către Hidroelctrica SA pentru obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor pentru punerea în siguranţă a amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti, a informat Prefectura Hunedoara. Potrivit reprezentanţilor companiei Hidroelectrica, „lucrările de punere în siguranţă trebuie executate în regim de urgenţă pentru a nu pune în pericol DN 66, localităţile situate în aval de obiectivele amenajării, podurile şi terasamentul de cale ferată”.
Recent, Hidroelectrica anunţa că va face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor din Defileul Jiului. Primul pas anunţat de companie era identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă a lucrărilor.
De ce a fost interzis proiectul
În decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin sentinţă definitivă, ambele autorizaţii de construire pentru complexul de hidrocentrale Bumbeşti - Livezeni, acestea fiind amenajate în mijlocul Parcului Naţional Defileul Jiului, sit Natura 2000. Au fost anulate astfel autorizaţia eliberată de către Consilul Judeţean Hunedoara şi avizul Consiliul Judetean Gorj.
„Curtea constată că în cauză nu s-a făcut dovada unei evaluări corespunzătoare a efectelor produse asupra mediului prin realizarea obiectivului pentru care au fost emise cele două autorizaţii de construire, la baza acestora stând din punct de vedere al evaluării impactului asupra mediului un aviz de mediu emis în anul 2003 care nu a fost supus reevaluării deşi situaţia juridică a zonei de realizare a proiectului s-a modificat semnificativ. Faptul că potrivit dispoziţiilor legislaţiei interne avizul de mediu îşi menţine valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului nu este de natură a determina o altă concluzie în condiţiile în care cele două autorizaţii a căror anulare este solicitată au fost emise în anul 2012 şi respectiv 2016, ulterior includerii zonei în cadrul Sitului Natura 2000 cu încălcarea obligaţiei de reevaluare a efectelor în raport de noul regim juridic al zonei. Aşadar, concluzionând, actele administrative – autorizaţii de construire - emise de cei doi intimaţi în anul 2012 respectiv 2016, în temeiul unei autorizaţii de mediu emisă la rândul său în anul 2003, cu mult înainte de includerea zonei Defileului Jiului în Situl Natura 2000 şi fără realizarea unei evaluări corespunzătoare a efectelor proiectului asupra mediului în zona respectivă nu corespund cerinţelor de legalitate astfel că se impune soluţia de anulare a acestora, noi acte de autorizare putând fi emise numai cu respectarea exigenţelor menţionate în ceea ce priveşte modalitatea de analiză a efectelor proiectului asupra zonei protejate - parte a Sitului Natura 2000”, se arăta în motivarea sentinţei.
În procesul judecat pe fond, în vara anului trecut, Tribunalul Bucureşti a respins cererile organizaţiilor de mediu Bankwatch şi Newer Weg, privind anularea avizelor, sentinţa fiind însă contestată.
Organizaţiile de mediu au susţinut că rezervaţia va fi distrusă
Organizaţiile de mediu au susţinut că prin derularea proiectului, în care s-au investit circa 200 de milioane de euro, Parcul Naţional Defileul Jiului va fi distrus.
„Cel mai spectaculos parc naţional din ţară va fi distrus de la un capăt la celălalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu pădurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi înlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre”, se arăta într-o petiţie lansată de organizaţiile de mediu.
Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, care prevedea construcţia a două hidrocentrale din Defileul Jiului, a început în anul 2003, când a fost deschis şantierul Hidroelectrica. Atunci, România nu făcea parte din UE, aşadar nici zona nu făcea parte dintr-un parc naţional. Hidroelectrica a obţinut o autorizaţie de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiţia nu a fost realizată la timp. Proiectul prevedea captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin nişte conducte uriaşe, lucru care ar reduce semnificativ debitul râului pe porţiunea respectivă. După un blocaj temporar, lucrările au fost reluate la finalul anului 2015. Momentan, circa 98% din lucrări sunt realizate. Lucrările executate de Hidroelectrica sunt aproape de final pentru cele trei obiective: C.H. Bumbeşti, C.H. Dumitra şi M.H.C. Livezeni. Astfel, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98%, iar în cazul centralei de la Bumbeşti, gradul de realizare pentru CH Bumbeşti este de aproximativ 90% pentru construcţii şi peste 70% pentru montarea de echipamente. În ceea ce priveşte M.H.C.-ul de la Livezeni, s-au executat lucrări în procent de 55%.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
