FOTO Turnul dacic ascuns în Munţii Orăştiei: „Până vor veni vremuri mai bune, rămâne un loc secret”

FOTO Turnul dacic ascuns în Munţii Orăştiei: „Până vor veni vremuri mai bune, rămâne un loc secret”

Fotografii: dacica.ro

Un turn antic misterios, clădit în apropierea cetăţii dacice Blidaru din Munţii Orăştiei, a stârnit curiozitatea arheologilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Poiana Perţii, un loc învecinat cetăţii dacice Blidaru, se află un turn antic misterios, impresionant dar puţin cercetat de-a lungul timpului. Monumentul istoric ar putea reprezenta una diintre atracţiile turstice ale zonei, însă puţini români ştiu despre existenţa sa şi mai puţini cunosc locul unde se află.

Arheologul Aurora Peţan a publicat puvestea Turnului dacic din Poiana Perţii, pe care îl consideră unul dintre cele mai impresionante şi mai puţin cunoscute monumente dacice din zona capitalei Regatului Dac.

Turnul menţionat pentru prima dată de Constantin Daicoviciu
Când Constantin Daicoviciu scria celebra broşură „Aşezările dacice din Munţii Orăştiei”, pe la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, în Poiana Perţii se putea vedea o ridicătură de pământ şi câteva blocuri de calcar, căzute, poate, din cetatea de pe vârful Blidaru, aflată câteva zeci de metri mai sus, sau poate dintr-un turn ce zăcea ascuns sub movila de pământ din acea poiană. Aşa descrie arheologul clujean locul acesta, aflat la nord-vest de cetatea Costeşti-Blidaru. Movila din poiană avea să fie cercetată în anul 1953, dar informaţiile publicate sunt foarte sărace. Sub ea se aflau, într-adevăr, ruinele unui mare turn din piatră, cu laturile de 13,35 x 12,70 m la exterior şi 8 x 7,75 m la interior. Zidul, gros de 2,50-2,70 m, era construit din blocuri de calcar de felul celor utilizate la cetăţile din zonă, în aceeaşi tehnică: două feţe (paramente) clădite din blocuri de piatră, legate între ele cu bârne de lemn, iar între acestea, clasica umplutură (emplecton) de pământ amestecat cu piatră locală spartă, scrie Aurora Peţan, pe dacica.ro.


Foto: dacica.ro

„După inventarul foarte modest găsit la interior (doar câteva cioburi ceramice şi nişte cuie la intrarea în turn), s-a presupus că turnul nu era locuit permanent, ci era utilizat doar pentru a supraveghea drumul antic de pe coasta Făeragului, ce ducea spre cetate, împiedicând totodată accesul  la izvorul şi la cisterna cetăţii. Totuşi, el trebuie privit în legătură şi cu numeroasele turnuri care împânzesc zona din preajma cetăţii Blidaru, dintre care cele mai cunoscute în literatura de specialitate sunt cele din punctele „Poiana lui Mihu” şi „La Vămi”. Din păcate, suntem departe de a avea o privire de ansamblu asupra „hinterlandului” acestei cetăţi, pentru a înţelege mai bine rolul acestor construcţii”, informează arheologul.


Foto: dacica.ro

În anii ’80 a fost refăcut
Abia la începutul anilor ’80, turnul a atras atenţia arheologilor, implicaţi în reabiltarea cetăţilor dacice Blidaru, Costeşti Cetăţuie şi Sarmizegetusa Regia. Între timp, construcţia misterioasă se ruinase.

„Turnul se află într-o stare avansată de prăbuşire, stare survenită de la descoperire până astăzi. Dezvelit întreg (mai puţin pe latura nord-estică, cu intrarea), astăzi are o întreagă latură prăbuşită, cea de sud-vest, iar alte trei feţe de paramente, înclinate, prost sprijinite, pe cale de a se prăbuşi din clipă în clipă”, se arăta în memoriul general justificativ semnat de arhitectul Cristian Călinescu şi păstrat în arhivele Institutului Naţional al Patrimoniului.

Arheologul a vizitat aşezarea şi susţine că locul merita să fie semnalizat şi îngrijt, pentru ca turiştii să se poată bucura de vizitarea sa.

„Nu ştim ce s-a întâmplat cu acest proiect. Bănuiesc că a fost pus în practică măcar parţial, deoarece turnul arată astăzi altfel decât era descris în 1953 şi 1979. Acum latura cu poarta este înălţată, iar paramentele interioare, absente la 1950, sunt astăzi în picioare pe o înălţime de patru asize pe unele laturi (cel mai bine conservată este acum latura nordică). La turn duce azi o potecă bine delimitată, ce se desprinde din cărarea spre cetate, trecând peste pârâul Chiştoarea, şi care a fost probabil amenajată tot în 1980. Tot atunci cred că a fost curăţată şi vegetaţia din jurul turnului, pentru a-l pune în valoare. Nu ştiu cine avut norocul să vadă turnul după aceste lucrări. Monumentul a rămas practic necunoscut pentru turişti, dar cu siguranţă şi pentru mulţi dintre specialiştii care se ocupă de această epocă. Ce s-a întâmplat în cele trei decenii şi jumătate? Turnul s-a ruinat iar şi a fost năpădit de vegetaţie. Paramentele exterioare sunt prăbuşite pe mai mult de jumătate din lungimea lor, blocurile de piatră sunt împrăştiate în preajma turnului, muşchii acoperă zidurile, vegetaţia de pădure a năpădit întreaga poiană. Totuşi, construcţia dacică este impresionantă şi poate fi văzută chiar din poteca spre cetate, dacă ştii unde să te uiţi. Poate că dacă nu ar fi existat intervenţia din 1980, astăzi nu am fi văzut mare lucru”, informează Aurora Peţan.


Foto: dacica.ro

„Până vor veni vremuri mai bune, turnul din Poiana Perţii rămâne un loc secret, ferit, deşi foarte aproape de cetate. Un loc în care florile, ierburile şi copacii cresc în voia lor printre ruine, spunând singura poveste pe care o ştim astăzi: a fost odată un rege dac…”, mai scrie arheologul.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Teoriile bizare despre Sarmizegetusa Regia ale „savanţilor“ din anii '90: cuiul dacic care nu ruginea şi oraşul subteran

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare 

Cinci ani de la descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia. Soarta cererii de recompensă pentru matriţa unică în lume

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: