FOTO Cetăţile dacice ascunse din Munţii Orăştiei. Ce privelişti de vis străbat cei care urcă în Blidaru şi Piatra Roşie
0Fostele aşezări dacice Blidaru şi Piatra Roşie, din Munţii Orăştiei, dezvăluie călătorilor care se îndreaptă spre ele în aceste zile privelişti. Toamna a transformat priveliştile pădurilor care le înconjoară şi le-a dat un colorit impresionant.
Toamna oferă privelişti spectaculoase celor care se aventurează spre Blidaru şi Piatra Roşie, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei la care călătorii nu pot ajunge decât urcând pe jos, prin pădure.
Turiştii care se îndreaptă în aceste zile spre Piatra Roşie, situl UNESCO din zona satelor Luncani şi Alun, au parte de un peisaj impresionant, transformat de coloritul pădurilor care înconjoară aşezarea.
De la capătul drumului forestier care urcă spre coama cetăţii dacice, turiştii care se îndreaptă spre Piatra Roşie mai au de parcurs circa 500 de metri pe o potecă abruptă, care le pune rezistenţa fizică la încercare. Rămăşiţele cetăţii Piatra Roşie sunt puţin vizibile, iar singurul indicator din situl UNESCO a rămas cel de pe marginea „drumului pavat” antic. Ruinele aşezării sunt acoperite cu vegetaţie, iar rădăcinile copacilor crescuţi în ultimele decenii au dislocat blocurile din calcar ale vechilor ziduri şi au contribuit la prăvălirea lor. În ciuda stării dezolante în care se află monumentul istoric, el continuă să rămână atractiv pentru turişti şi pasionaţi de istorie.
Distrusă de romani
Cetatea Piatra Roşie datează de peste două milenii. Potrivit unor istorici, a fost construită în vremea regelui Burebista şi a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Potrivit istoricilor, Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. A fost intens locuită în antichitate, iar pentru o scurtă perioadă în Evul Mediu, ruinele ei au mai oferit adăpost unor localnici.
În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale (grifon, bour, feline), despre care arheologii susţineau că erau scuturi de paradă. De asemenea, printre alte artefacte antice, a fost descoperit şi o reprezentare artisticăa zeiţei Bendis, un bust de bronz cu sânii proeminenţi.
Peisaje spectaculoase
Aşezarea dacică Blidaru se află, la fel ca Piatra Roşie, pe una dintre crestele din Munţii Orăştiei, iar singurele căi de acces sunt potecile. Cea mai folosită dintre ele porneşte de la marginea satului Costeşti şi străbate o pădure de fag, impresionantă prin formele ciudate ale copacilor, şi apoi una de mesteacăn.
Cetatea dacică Blidaru este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu rolul de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Vechea cetate dacică de pe munte, aflată lângă satul Costeşti, din judeţul Hunedoara nu mai foloseşte de mult scopului în care a fost construită în urmă cu 2.000 de ani. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele - monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – sunt o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte, dar şi pentru cei care practică yoga şi alte astfel de activităţi.
Cetatea dacică Blidaru, octombrie 2016
Pădurea care înconjoară cetatea dacică Blidaru
Vă recomandăm şi:
Sarmizegetusa Regia este comparată tot mai des cu Stonhenge, celebrul monument neolitic din Anglia. În fosta capitală a Regatului Dac, zilele fenomenelor cereşti aduc numeroşi turişti, iar mulţi dintre ei susţin că aici, în munţii Orăştiei, resimt energia pozitivă.
O serie de relatări despre strămoşii noştri le pun în valoare calităţile intelectuale. Mărturiile contemporane consemnează şi întâmplări mai puţin obişnuite care descriu modul de gândire al dacilor şi al celorlalte triburi care ar fi ocupat în Antichitate unele dintre ţinuturile actuale ale României.
Deceneu a fost una dintre cele mai cunoscute personalităţi din vremea regatului dac. A fost preot, astronom şi sfătuitor al regelui Buerbista, iar după moartea acestuia i-a urmat la domnie. Istoricii din Antichitate susţin că Deceneu a fost unul dintre reformatorii societăţii dacilor şi că i-ar fi convins pe aceştia să trăiască fără vin.