FOTO Descoperire uimitoare sub cea mai veche biserică medievală. Arheologii pot rescrie povestea aşezării lui Matia Corvin

FOTO Descoperire uimitoare sub cea mai veche biserică medievală. Arheologii pot rescrie povestea aşezării lui Matia Corvin

Biserica Sfântul Nicolae din Hunedoara.

Cea mai veche biserică din Hunedoara a fost inclusă într-un proiect de reabilitare pe fonduri europene. Arheologii au efectuat săpături în interior şi au făcut o descoperire importantă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de restaurare, consolidare şi conservare a Bisericii ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Hunedoara se află în evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest. Investiţia pentru care parohia ei a solicitat fonduri europene, se ridică la 1,7 milioane de lei şi include lucrări de reabilitare a interiorului, exteriorului, de amenahare a incintei şi realizare a iluminatului arhitectural şi ambiental, de realizare a unei anexe cu grupuri sanitare şi centrală termică şi de refacere a împrejmuirilor şi aleilor.
În prezent, biserica este cercetată de arheologi.

„A început o săpătură arheologică ce precede un studiu arhitectural pentru reabilitarea monumentului. O echipă de arheologi a săpat deja o parte din şanţuri. Sub pământ, ei au descoperit mai multe straturi de podea realizată din diverse materiale, de la pământ amestecat cu nisip, la mortar şi cărămidă subţire. De asemenea, aici au fost găsite rămăşiţele pământeşti a trei persoane, mai mult ca sigur de viţă nobilă. Foarte important, fiecare dintre aceştia a fost îngropat cu o monedă în mână, arheologii descoperind deja o monedă şi sub altarul bisericii. Odată analizate, aceste monede îi vor ajuta pe specialişti să identifice cu exactitate perioada în care au fost înmormântaţi nobilii”, au anunţat reprezentanţii primăriei.

Picturile vor fi restaurate
Picturile care împodobesc toţi pereţii bisericii vor fi restaurate, în prezent ele fiind acoperite de un strat negru de fum. Aceasta se datorează faptului că în anii ‘20 s-a încercat protejarea picturilor cu ulei, fapt care a făcut ca fumul de la lumânări să fie atras şi mai bine de pereţi. Săpăturile arheologice se pot întinde pe durata câtorva luni şi depind de ceea ce găsesc specialiştii sub pământ, susţin reprezentanţii Primăriei Hunedoara, adăugând că vor plăti analiza scheletelor, fiind posibil ca acestea să aparţină unor conducători medievali ai Transilvaniei.


FOTO: Primăria Hunedoara.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara a fost ridicată în urmă cu aproape cinci secole, potrivit istoricilor, şi este cel mai vechi lăcaş ortodox din municipiul Hunedoara. Se află în apropierea Castelului Corvinilor, iar atestarea ei documentară este legată de un hrisov al regelui Matia Corvin al Ungariei, fiul lui Ioan de Hunedoara, prin care le era permis locuitorilor ortodocşi ai Hunedoarei, sârbi şi români, să construiască o biserică. În acea vreme, în Hunedoara locuiau sârbi, veniţi din Banat.

Potrivit istoricului de artă Virgil Vătăşianu, documentul din 5 iulie 1548, păstrat în arhiva bisericii, arăta că regele permitea „sârbilor şi valahilor care locuiau în Hunedoara să construiască o nouă biserică pe locul celei vechi”, dovedind astfel că în locul respectiv se afla în trecut un alt aşezământ religios.


Interior. Foto: Sergiu Nicola.

Grecii ar fi ajutat la refacerea ei
Istoricul Nicolae Iorga data biserica, în starea ei actuală, ca fiind zidită între anii 1634 şi 1654, potrivit unei inscripţii desoperită deasupra uşii navei, şi consideră că ridicarea ei ar fi fost atribuită comercianţilor greci.

„Biserica are o însemnătate dosebită şi trebuie să se numere printre cele mai vechi monumente de artă românească în Ardeal. Negustorii companiei greceşti, cuprinzând şi români, au înălţat-o la 1634, cum spune incripţia care s-a păstrat încă, pomenind şi numele celor doi protopopi de atunci. Candelele de argint de la iconostas sunt tot din acea vreme şi una a fost dăruită de un sluger de la Munteni. Aceeaşi zugravi au împodobit şi catapiteazma şi toată biserica. Chipurile şterse ale sfinţilor s-au stricat şi mai rău după nenorocita idee de a le tămânji, după un sistem special, cu uleiu. Turnul cel puternic de la intrare e adaus de curând, ca şi pridvorul. Erau odată numai naos şi pronaos, despărţite prin stâlpi care sprijină un turnuleţ scrijelat, acoperit cu veche ţiglă înnegrită. Clădirea e aşa bine făcută, încât ea poate să mai ţină multă vreme fără să se atingă temeiurile ei”, relata Nicolae Iorga, în volumul „Neamul Românesc şi Ţata Ungurească”, publicat în 1906.

Potrivit istoricului, înainte de a zidirea aşezământului de piatră, pe acelaşi loc din apropierea Castelului Corvinilor exista o biserică din lemn, întemeiată graţie lui Matia Corvin. „Folosinţa acelei biserici, după cum spune tradiţia, ar fi fost interzisă de principele Rakoczi I, care nu putea suferi plângerile şi bocetele femeilor române, cu ocazia înmormântărilor”, afirma istoricul de artă Virgil Vătăşianu. Această legendă se sprijineşte pe o tradiţie extrem de vagă, nefiind atestată prin documente. În prezent biserica Sfântul Nicolae este revendicată atât de greco-catolici, cât şi de ortodocşi.


FOTO: Primăria Hunedoara.


Vă recomandăm şi:

Româncele, descrise de călătorii străini: moldovencele - fanatice şi umilite, fetele din Ţara Românească le suceau minţile, Medgidia - plină de prostituate

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Blestemul Huniazilor: morţile învăluite în mister care au măcinat puternica familie a Transilvaniei medievale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: