Cinci dezastre naturale care au zguduit România: seceta severă care a pornit „trenurile foamei“ şi marele cutremur

Cinci dezastre naturale care au zguduit România: seceta severă care a pornit „trenurile foamei“ şi marele cutremur

Cutremurul din 1977.

Cutremurul din martie 1977 a făcut peste 1.500 de morţi, însă nu a fost singurul dezastru natural din România acelui an.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cutremurul din 1977, seceta severă de la mijlocul anilor '40 şi inundaţiile din anul 1970 au fost printre cele mai devastatoare fenomene naturale din istoria României. Iată povestea acestora.

Vinerea neagră din 1977
Cel mai distructiv seism din România ultimului secol a avut loc în seara de vineri, 4 martie 1977, la ora 21:22. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, la circa 100 de kilometri adâncime, iar unda de şoc s-a simţit în toată zona balcanică. Cutremurul cu magnitudinea de peste 7,2 grade pe Scara Richter, cu o mişcare combinată pe verticală şi orizontală, a avut o durată de aproximativ 55 secunde. A făcut 1.578 de morţi, din care 1.424 în Bucureşti şi 11.300 de răniţi în zonele afectate. În capitală, nu numa dărâmătuile, dar şi panica a făcut numeroase victime: oamenii au murit din pricina fricii, aruncându-se de la etaj sau fugind pe scările blocurilor care s-au rupt. Aproape 35.000 de locuinţe au fost afectate şi prăbuşite în urma cutremurului, cele mai mari pagube fiind înregistrate în Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit, iar alte peste 130 au fost grav avariate. Actorul Toma Caragiu a murit în Bucureşti, în urma seismului din 1977.

Inundaţiile din anii ‘70
Cele mai devastatoare inundaţii din România ultimului secol au avut loc în primăvara anului 1970 şi au afectat peste 1.500 de localităţi din România şi peste un milion de hectare de pământ. Inundaţile au fost cauzate de topirea bruscă a zăpezilor şi de zecile de ore de ploi abundente necontenite din luna mai, care au dus la creşterea debitelelor marilor râuri de pe teritoriul ţării. Someşul, Târnavele şi Mureşul au ieşit din matcă şi au cauzat pagube mari în Translvania, cele mai afectate fiind judeţele Satu Mare, Maramureş, Alba, Bihor, Sibiu, Hunedoara şi Bistriţa Năsăud. În 14 mai 1970, apele revărsate ale Someşului au acoperit aproape jumătate din Satu Mare, după ce un dig din vecinătatea oraşului s-a rupt. Au murit  56 de oameni şi peste 20.000 de animale, iar pagubele economice au fost uriaşe.

Seceta care a adus trenurile foamei
În primii ani după Al Doilea Război Mondial, România s-a confruntat cu cea mai severă perioadă de secetă din istoria ei. Anul agricol 1945 -1946 a fost considerat cel mai secetos an din secolul XX, iar lipsa precipitaţiilor din timpul verii a avut consecinţe dezastruoase. Recoltele din reginuile Munteniei şi Moldovei au fost compromise în totalitate, iar o mare parte a populaţiei a suferit foametea şi criza prelungită de alimente. Din vara anului 1946, au început să fie raportate primele cazuri de decese prin înfometare, în special în rândul copiilor. Pagubelor economice cauzate de secetă li s-au adăugat urmările dezastruoase ale războiului şi despăgubirile plătite sovieticilor. „Începem acest an sub auspicii foarte triste. Seceta, neprevederea guvernului, prevalările ruşilor în contul armistiţiului şi consumul armatelor ruse de ocupaţie au adus foametea în ţară. În special în Moldova se semnalează zilnic oameni ce mor de foame. Foametea nu s-a mai cunoscut sub această formă în România”, scria generalul Constantin Sănătescu în Jurnalul său, în ianuarie 1947. Din iarna anului 1946/1947, mulţimi de oameni din regiunile estice afectate de secetă au pornit exodul spre judeţele din Oltenia şi din vestul ţării cu ceea ce urmau să fie numite „trenurile foamei”.

Marele viscol din 1954
În 1954, românii s-au confruntat cu una dintre cele mai severe ierni din istoria ţării. La începutul lunii februarie, un ciclon mediteraneean puternic a lovit mai multe regiuni din sudul ţării cu o forţă dată de viteza vântului de aproape 130 de kilometri pe oră. În zona capitalei, s-au depus peste 115 litri de zăpadă pe metru pătrat în 24 de ore, iar temperaturile au scăzut până la minus 25 de grade Celsius. Oamenii au săpat tuneluri pentru a putea ieşi din locuinţe. În Călăraşi, stratul de zăpadă a ajuns la aproape doi metri, iar troienele au depăşit înălţimea de cinci metri. Armata a intervenit pentru a degaja liniile de transport, iar utilajele şenilate cu care militare şi-au croit drum prin nămeţi au trecut peste maşinile îngropate sub zăpadă, strivindu-le.

Avalanşa care a ucis 23 de oameni
Cea mai devastatoare avalanşă din istoria României s-a înregistrat în 17 aprilie 1977, la Bâlea Lac, după trei zile de ninsori abundente în Munţii Făgăraş, însoţite de vânt puternic. Avalanşa de la Bîlea Lac a cauzat 23 victime: 7 adulţi şi 16 copii de la liceul german „Brukenthal” din Sibiu, aflaţi în tabără la munte. „Din mărturiile martorilor oculari, în cele două zile anterioare producerii avalanşei nu s-a putut ieşi din cabană din cauza vremii nefavorabile. În data de 17 aprilie mai ningea slab la Bâlea-Lac, vizibilitatea era bună, dar persista vântul puternic care accentua senzaţia de frig. Avalanşa a avut loc până în orele prânzului, pe un versant cu expoziţie nordică şi panta mai mare de 450. Din cauza schiorilor s-a produs o fisură în placa de la suprafaţă, care a alunecat peste stratul îngheţat de dedesubt şi a declanşat avalanşa, ce a antrenat şi o parte din stratul vechi”, informa Administraţia Naţională de Meteorologie. 23 de oameni au dispărut sub zăpadă şi niciunul dintre cei luaţi de avalanşă n-a supravieţuit.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cele mai bizare fenomene din România şi explicaţiile lor controversate: clopotele auzite în Sarmizegetusa Regia şi locul unde gravitaţia joacă feste

Locurile celor mai stranii fenomene din Munţii Carpaţi: grotele ucigaşe, pădurea vindecătoare şi vulcanii noroioşi

Munţii Retezat, cel mai sălbatic loc al Hunedoarei, unde s-ar fi născut poporul lui Prometeu. De la legenda uriaşilor la fenomenele paranormale

 

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: