Cele mai bizare fenomene din România şi explicaţiile lor controversate: clopotele auzite în Sarmizegetusa Regia şi locul unde gravitaţia joacă feste

Sarmizegetusa Regia.

Numeroase locuri din România atrag vizitatori pasionaţi de fenomene paranormale. Mărturii perpetuate de-a lungul timpului le prezintă într-un mod straniu, iar vizitatorii lor susţin că au fost martori unor întâmplări inexplicabile.

Mărturii despre fenomene stranii trăite de turişti în mai mai multe locuri din România au căpătat de-a lungul timpul explicaţii dintre cele mai conroversate.

Dealul unde gravitaţia joacă feste
Un fenomen socotit ca fiind extrem de ciudat, mediatizat în anii trecuţi, a fost cel al maşinilor care fără a fi manevrate sau împinse, urcă un deal. Locul unde a fost înregistrat acest „fenomen” este un sector de drum între localităţile Cavnic şi Ocna Şugatag din judeţul Maramureş. Localnicii afirmau că pe acest sector de drum gravitaţia joacă feste, iar apa, roţile şi obiectele cu forme sferice „se rostogolesc” spre vârful dealului. De-a lungul timpului, fenomenul a fost explicat în numeroase feluri: a fost pus fie pe seama stratului de roci bogate în minereuri, fie al unor sitaţii paranormale, fie a fost considerat o iluzie optică.

Mărturii despre soarele de andezit
Sarmizegetusa Regia, locul capitalei Regatului dac, aşa cum a fost recunoscută de istorici, stârneşte deseori fascinaţia vizitatorilor. Mai multe construcţii antice din incinta sacră a sitului UNESCO au stârnit controverse în ce priveşte funcţionalitatea lor. Un astfel de loc este soarele de andezit, pe care specialiştii l-au considerat un altar unde strămoşii noştri aduceau ofrande unor zeităţi astrale. De câţiva ani, adepţii unor asociaţii de yoga şi ezoterism susţin, prin diverse mărturii, că soarele de andezit ar fi un loc încărcat de energii puternice şi chiar un portal către alte lumi. Aşezarea pe vechiul „disc solar” este însă, de câţiva ani, interzisă, monumentul fiind degradat tocmai de cei care au dorit să mediteze deasupra lui pentru a-i simţi magia.

Clopotele din Sarmizegetusa Regia
Un fenomen care a primit explicaţii stranii legat, de asemenea, de Sarmizegetusa Regia este clinchetul clopotelor care se aude în preajma izvorului din aşezarea dacică. Turiştii care beau apă din izvorul Samizegetusei Regia pot auzi un sunet de clopote, provenit din căminul de scurgere. Turiştii mai religioşi au susţinut că originea clinchetului este ecolul bătăilor de clopote de la Mănăstirea Prislop, aflată la 60 de kilometri de aşezarea dacică. De fapt, sunetele provin doar de la căderea de apă de la înălţime.

Vârful care dispare din faţa ochilor
Muntele Gugu a fost considerat unul dintre posibilele locuri sfinte ale dacilor, un loc unde s-ar fi retras Zamolxis, zeitatea cea mai cunoscută a strămoşilor noştri. Vârful montan din Masivul Retezat – Godeanu a devenit cunoscut şi datorită unor mărturii despre fenomene stranii. Unii dintre turiştii şi salvamontiştii care l-au cucerit de-a lungul timpului au susţinut că au fost martorii unor fenomene astronomice spectaculoase petrecute pe munte: explozii de lumină ale fulgerelor şi dispariţii ale vârfului Gugu în nori de ceaţă, formaţi brusc.

Focul viu din Munţii Buzăului
În Subcarpaţii Buzăului, un loc aflat la o altitudine de peste 1.000 de metri, în vecinătatea comunei Lopătari, atrage numeroşi vizitatori datorită fenomenului numit „focul viu”. Aici pot fi văzute flăcări care izbucnesc din pământ înălţându-se în bătaia vântului, uneori cu o înălţime mai mare alteori abia pâlpâinde. Fenomenul este pus pe seama prsiunii gazelor din pământ. Atunci când plouă puternic, vizitatorii pot vedea cum bolboroseşte apa în locurile pe unde iese gazul. Fenomenul se întinde pe o suprafaţă de circa 25 de metri pătraţi şi a stârnit fascinaţia turiştilor. În aceeaşi munţi, la fel de atractivi sunt vulcanii noroioşi. Locul „unde pământul fierbe” se întinde pe aproximativ 30 de hectare între localităţile buzoiene Scorţoasa şi Berca.

Efectul de piramidă din Retezat
Cei care urcă pe traseul Poiana Pelegii - Lacul Bucura întâlnesc în faţa lor, înainte de a ajunge la Lacul Bucura, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, o culme în formă de piramidă. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii. Unii afirmă că lacul ar fi baza unei piramide energetice, formată din vârfurile a trei munţi care înconjoară lacul şi că aici s-ar produce  fenomene paranormale, deoarece se formează un câmp magnetic. Pe site-urile dedicate fenomenelor paranormale o mulţime de articole prezintă piramidele Retezatului ca fiind locuri construite de oameni sau de forţe necunoscute în urmă cu 10.000 de ani.

Vă recomandăm şi:

Cele mai frumoase trasee montane din Hunedoara: locurile de vis din Retezat şi ţinutul cetăţilor dacice

Hunedoara oferă călătorilor pasionaţi de excursiile pe munte un număr impresionant de atracţii turistice. Cele mai frumoase trasee montane din România pot fi străbătute în Parcul Naţional Retezat, în Munţii Orăştiei unde se află cetăţile dacice, în Masivele Parâng şi Vâlcan.

Râuşor, „perla“ ascunsă a Retezatului. Muntele vegheat de Castelul din Carpaţi

VACANŢĂ DE IARNĂ Străjuită de ruinele Cetăţii Colţ, zona turistică Râuşor impresionează prin farmecul peisajelor spectaculoase ale Munţilor Retezat. Înfiinţată în urmă cu 40 de ani, staţiunea are circa 50 de cabane private, dar şi singura pârtie de schi din Retezat.

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.