Calea ferată a Ţării Haţegului, ruinată în timp record. Un pod vechi de 120 de ani a fost devastat VIDEO
0
Aproape nimic nu a mai rămas din calea ferată a Ţării Haţegului, veche de peste un secol, care lega regiunea de cea a Banatului.
De aproape două decenii, oraşul Haţeg, centrul uneia dintre cele atractive regiuni din România – Ţara Haţegului, a rupt legăturile feroviare cu restul României.
GALERIE FOTO CU CALEA FERATĂ HAŢEG - SUBCETATE
VIDEO CU CALEA FERATĂ ŞI CU PODUL
În secolul XX, oraşul de la poalele Retezatului era traversat de calea ferată Subcetate – Caransebeş, construită la începutul anilor 1900.
Tronsonul feroviar era cunoscut pentru sectorul de şase kilometri dotat cu cremalieră, o instalaţie cu ajutorul căreia locomotivele puteau traversa „Porţilel de Fier” ale Transilvaniei.
Calea ferată. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Calea ferată în lungime de aproape 80 de kilometri a fost dezafectată, pe bucăţi, începând din anii ´70.
Primul sector, de circa 10 kilometri, între Bouţari şi Sarmizegetusa, cu cremalieră, a fost scos din uz în 1978, al doilea pe distanţa Haţeg – Sarmizegetusa, la mijlocul anilor ´90, iar al treilea, între Bouţari şi Caransebeş, în 2012.
Doar câteva trenuri de marfă au mai circulat rareori, între localităţile învecinate Haţeg şi Subcetate, până la începutul anilor 2000. De atunci, cei şase kilometri de cale ferată au fost abandonaţi. Unele sectoare au fost dezafectate, în timp ce în alte locuri hoţii au acţionat nestingheriţi.
Gara Haţegului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Podul abandonat
Podul feroviar peste râul Galbena, vechi de 120 de ani, s-a numărat printre monumentele călcate de hoţi. Şuruburile de legătură ale liniilor ferate au fost luate, la fel şi bucăţi de fier din ansamblul acesteia. Şinele au rămas încă pe pod, chiar dacă legăturile lor cu terasamentul au fost luate.
Calea ferată Haţeg - Subcetate. ADEVĂRUL
Alunecările de teren au acoperit cu bolovani imenşi mai multe locuri unde calea ferată încă s-a păstrat., iar vegetaţia a ocupat perimetrul acesteia.
Clădirea gării Haţeg a rămas pustie. În faţa ei, peronul şi liniile ferate ruginite au fost acoperite cu buruieni. Faţadele monumentului vechi de peste un secol s-au scorojit, tocăria a putrezit, iar acoperişul a suferit stricăciuni. Foişorul de lemn al gării, ridicat odată cu clădirea, a rezistat timpului deşi se află şi el într-o stare avansată de degradare. Liniile ferate şi câteva instalaţii feroviare se mai întind pe câteva sute de metri în stânga şi în dreapta clădiri.
Gara Haţeg. ADEVĂRUL
Gara Subcetate a rămas funcţională, fiind traversată de calea ferată care dintre Simeria – Petroşani, care leagă Valea Mureşului de Valea Jiului, conectând astfel zona de vest şi zona de sud a României.
Povestea căii ferate care traversa Haţegul
Calea ferată Subcetate (Haţeg) – Caransebeş a fost construită în primul deceniu al secolului XX, pentru a lega Ţara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa-Baziaş. La sfârşitul anului 1908, cei aproape 80 de kilometri ai tronsonului feroviar au fost daţi în folosinţă, după trei ani de la începerea construcţiei acestuia.
Gara Haţegului, pustie de două decenii. Locul a fost tranzitat de calea ferată unică în România VIDEO
Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape 10 kilometri, care porneşte din apropierea satului Bouţari (Caraş-Severin), traversează „Porţile de Fier ale Transilvaniei“ şi coboară în depresiunea Haţegului, la Sarmizegetusa, calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele. Pe sectorul cremalierei, circulaţia trenurilor avea reglementări speciale, vitezele fiind limitate la 8 km/h la urcare şi 12 km/h la coborâre. Vagoanele erau tractate de locomotive cu abur, de construcţie specială, realizate de societatea Florisdorf din Viena. Garniturile erau îngrijite şi păstrate în depoul gării de la Subcetate, traversată şi de calea ferată Simeria-Petroşani.
Podul peste râul Galbena. ADEVĂRUL
În anul 1978, după şapte decenii de la inaugurare, segmentul de circa 10 kilometri dintre staţiile Bouţari şi Sarmizegetusa, pe care fusese instalată cremaliera, a fost închis circulaţiei pentru totdeauna.
Locomotivele speciale au fost retrase în depourile din Petroşani şi Subcetate. Cele mai multe au fost lăsate apoi să ruginească sau au sfârşit tăiate la fier vechi, însă una dintre ele poate fi văzută expusă ca piesă de muzeu la intrarea în Petroşani, în zona gării municipiului.
În anul 1995 a fost închis circulaţiei şi tronsonul feroviar Haţeg-Sarmizegetusa, iar câţiva ani mai târziu, calea de rulare a fost dezafectată, iar clădirile staţiilor CFR, abandonate. Terasamentul năpădit de vegetaţie se distinge pe marginea Drumului Naţional 68, care traversează şi legendarele „Porţi de Fier ale Transilvaniei“. În anul 2012 a fost închis şi ultimul segment al vechii căi ferate, între Caransebeş şi Bouţari.
Locomotivă care a circulat pe calea ferată Haţeg - Caransebeş. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi
Se încarcă comentariile...
