Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Darius Liviu Baci.

Cei patru inculpaţi în dosarul traficării celui mai mare tezaur de monede antice din aur, sustras din Sarmizegetusa Regia au primit sentinţe definitive. Prejudiciul creat de grupare se ridică, potrivit procurorilor, la peste patru milioane de euro, însă unele din infracţiunile de care au fost acuzaţi s-au prescris. Cea mai valoroasă comoară nu a fost recuperată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat sentinţa definitivă în dosarul în care Liviu Darius Baci, Mircea Mihăilă, Florin Zvîncă şi Romică Hândorean au fost trimişi în judecată, din anul 2012, pentru traficarea unor tezaure valoroase, descoperite la sfârşitul anilor 1990 în Sarmizegetusa Regia.
În urma prescrierii unora dintre infracţiuni, instanţa de apel a redus pedepsele primite pe fond de cei patru inculpaţi.

Liviu Baci – patru ani şi patru luni de închisoare
Pentru Darius Liviu Baci, instanţa a contopit pedepsele principale, de un an de închisoare pentru fals în declaraţii şi patru ani închisoare pentru spălare a banilor, în cea mai grea, de patru ani închisoare, căreia i-a aplicat un spor de patru luni închisoare, Baci Darius Liviu urmând să execute în final pedeapsa de patru ani şi patru luni închisoare. Instanţa a încetat procesul penal pornit împotriva lui Baci Darius Liviu pentru constituirea unui grup infracţional organizat.

Mircea Mihăilă – patru ani de închisoare
Pentru Mircea Mihăilă, instanţa a redus de la cinci ani închisoare la 4 ani închisoare pedeapsa principală pentru spălarea banilor, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de patru ani închisoare.

„Instanţa încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, ca efect al prescripţiei răspunderii penale. Înlătură din conţinutul infracţiunii continuate de spălarea banilor, reţinută în sarcina inculpatului Mihăilă Mircea actul material constând în reciclarea sumei de bani obţinute din vânzarea unei brăţări spiralice din aur în valoare (menţionată în actul de sesizare al instanţei) de 500.000 euro”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.

Florin Zvâncă şi Romică Hîndorean – închisoare cu suspendare
Lui Florin Zvîncă, instanţa i-a redus de la patru ani închisoare, la trei ani şi şase luni închisoare pedeapsa pentru spălarea banilor şi a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani

Curtea de Apel Alba Iulia l-a achitat pe Romică Hîndorean de sub acuzaţia infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi a redus de la cinci ani de închisoare la trei ani ani de închisoare pedeapsa principală pentru  spălare a banilor. A menţinut pedeapsa de doi ani de închisoare aplicată inculpatului pentru efectuare de operaţiuni de export ilegal, a contopit pedepsele în cea mai grea, de trei ani de închisoare, pentru care a dispus suspendarea sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

„Instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă introdusă de partea civilă Statul Român prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional împotriva inculpaţilor Baci Darius Liviu şi Mihăilă Mircea. Menţine măsurile asigurătorii dispuse prin sentinţa penală atacată. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.

Pedepse mai mari, pe fond
În procesul judecat, pe fond, la Tribunalul Hunedoara, Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă au fost condamnaţi anul trecut la câte şapte ani şi patru luni de închisoare şi la plata unor despăgubiri de aproape patru milioane de euro. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi Florin Sebastian Zvîncă, la patru ani de închisoare şi Romică Hîndorean, la şase ani şi patru luni de închisoare.

Cei patru au fost acuzaţi de furtul unui tezaur monetar de peste 3.600 de monede antice din aur. Cele peste 30 de kilograme de monede Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA, afirmă anchetatorii.

Un alt tezaur care ar fi fost traficat de cei patru, estimat la 100.000 euro, este alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, fiind sustras în 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia. Procurorii au stabilit că în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional.

Povestea celor doi traficanţi de comori

Povestea furtului şi traficării comorii începe în anii 1990 şi îi are ca protagonişti pe Darius Baci, un fost miner în Exploatarea auriferă Certej, şi pe prietenul său Mircea Mihăilă, o persoană fără ocupaţie la acea vreme. Cei doi au emigrat în 1990 în Austria şi au locuit împreună într-un lagăr din Viena, destinat cazării emigranţilor din Europa de Est. Aici l-au întâlnit şi pe Ioan Nedelcu zis Chiru, fratele Lui Nedelcu Mugur Niu şi prieten din copilărie cu Mircea Mihăilă, ambii condamnaţi într-un alt dosar al traficanţilor de comori dacice, în care au fost acuzaţi de furtul şi traficarea brăţărilor dacice din aur. În Austria, Mircea Mihăilă şi Darius Liviu Baci l-au cunoscut şi pe sârbul Duşan Djuric, intermediar de tranzacţii cu monede şi artefacte.

Febra aurului din Deva anilor 1990
În anii 1994 şi 1997, Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă au revenit în Deva, unde se ocupau cu schimbul valutar la negru, fără a avea surse licite şi stabile de câştig. În mediul interlop al judeţului Hunedoara, au aflat despre oportunităţile de îmbogăţire prin sustragerea unor tezaure din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei. Această informaţie, spun procurorii, i-a motivat să-şi cumpere detectoare de metale şi să practice braconajul arheologic, în speranţa că vor localiza şi sustrage un tezaur care să le schimbe starea materială şi viaţa.

În primăvara anului 1998, în perioada sărbătorilor de Paşti, cei doi au fost surprinşi de pădurarul cantonului silvic din zonă, în timp ce efectuau în ţinută de camuflaj detecţii neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia. I-au cerut pădurarului relaţii privind locul unde se afla sectorul arheologic „Căprăreaţa”, despre care deţineau informaţia că în anul 1970, la exploatarea parchetului lemnos, muncitorii au găsit o monedă Koson din aur. „Timp de aproape şaptesprezece decenii nu s-au mai semnalat monede „Koson" sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Grădiştei sau din regiunea munţilor Orăştiei. În septembrie 1970 un muncitor a găsit la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la distanţă de circa un kilometru, o monedă de aur Koson", informa arheologul Iudita Winkler, într-un studiu publicat în 1972.

Ajutaţi de localnici, de interlopii din Deva şi de sârbi
În perioada următoare obţinerii acestor informaţii, pentru a-şi spori şansele de atingere a scopului, învinuiţii au iniţiat o asociaţie infracţională având drept scop localizarea şi sustragerea tezaurelor protejate, la care au aderat apoi doi localnici, dintre care unul ştia de la socrul său locul unde a descoperit moneda Koson în 1970, fraţii Nedelcu, sârbul Duşan Djuric şi alţi interlopi cu preocupări în domeniul braconajului arheologic.

Activitatea de braconaj a grupării devenise notorie pentru autorităţile locele, la sfârşitul anilor 1990, iar Alexandru Gogan, fost şef de post de la Orăştioara de Sus, anchetat în prezent, dar şi un maior din Orăştie, au fost de acord să sprijine demersurile căutătorilor de comori, afirmau anchetatorii. Marea lovitură a fost dată de Baci şi Mihăilă în vara anului 1998.

Lovitura vieţii pentru braconieri
Pădurarul Vasile Boldea audiat de anchetatori a relatat că la începutul lunii august 1998, când se afla cu muncitorii la lucrări în pepiniera silvică de la Grădiştea de Munte, i-a văzut într-o seară pe Mircea Mihăilă şi pe Darius Liviu Baci, în stare de bună-dispoziţie, coborând dinspre Sarmizegetusa Regia, din zona „Căprăreaţa”, însoţiţi de doi localnici, luaţi drept călăuze. Fiecare avea câte un rucsac încărcat cu detectoarele şi cu un tezaur monetar. Pădurarul i-a însoţit până la maşini, iar pe drum Darius Liviu Baci i-a spus că au descoperit un tezaur de peste 3000 monede „în Şesul Căprăreţei, chiar lângă cărare”, apoi a scos din rucsac „un pumn de monede din aur”, pe care i le-a arătat, aşezându-le pe acelaşi rucsac, în portbagaj. Conform declaraţiei martorului „cele mai multe monede erau de tipul Lysimach, având pe avers capul unui rege, cu plete mari şi pe revers o zeiţă aşezată pe tron, iar alte monede erau de tipul Pharnakes”. Fiecare monedă cântărea peste 8 grame şi a fost recunoscută de pădurar, în planşele fotografice şi după recuperarea a 27 dintre monede.

Locul comorilor dacice
Ulterior, pădurarul şi un alt localnic, Traian Stănilă, i-au condus pe anchetatori la locul descoperirii şi au indicat groapa de braconaj situată în terasa din sectorul arheologic Şesu’ Căprăreţei, zonă marcată cu menţiunea „GROPI → 44 M”, încrustată pe scoarţa unui arbore situat lângă poteca de acces dinspre sectorul Căprăreaţa spre zona sacră a Sarmizegetusei Regia. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, terasa se află în proximitatea zonei unde fraţii Nedelcu au furat în 6 mai 2000 şi 26 mai 2001, tezaurele de 10 brăţări (la Muchea Căprăreţei), respectiv cinci brăţări spiralice din aur (După Muchea Căprăreţei – La Bazine), parţial recuperate de organele judiciare şi depuse la Muzeul Naţional de Istorie a României. Zona „Şesu’ Căprăreţei” a fost cercetată la începutul anilor 1970 de arheologii conduşi de Constantin Daicoviciu, după ce, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de la Sarmizegetusa s-au descoperit unelte dacice de făurărire. Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, şi a 1.000 de kilograme de fier în lupe, informa istoricul Constantin Daicoviciu. Arheologii nu au găsit, însă, aur.

Comori traficate pe filiera sârbă
În perioada august 1998 - aprilie 1999, Darius Baci şi Mircea Mihăilă au căutat în Ungaria şi Serbia cumpărători pentru valorificarea comorii. Au intrat în legătură cu Goran Andelkovic, un afacerist din Banatska Palanka - Serbia, patronul unui restaurant de pe malul Dunării, care la acea vreme era refugiat la Arad în contextul bombardamentelor NATO din Serbia. Cei doi l-au anunţat printr-un intermediar, anchetat în alt dosar, despre faptul că au „marfă”. Întâlnirea a avut loc în Timişoara. Devenii i-au condus pe intermediarii Goran Andelkovic şi Duşan Djuric într-un apartament situat în Timişoara, unde le-au prezentat marfa: 3.600 stateri Lysimach, Asander şi Pharnakes, tezaur având greutatea de 30 de kilograme.

În continuare, în mai - iunie 1999, tezaurul a fost tranzacţionat de Darius Baci şi Mircea Mihăilă cu Duşan Djuric, la Hotelul Continental din Timişoara, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Tezaurul a fost apoi transportat de intermediarul sârb cu autoturismul său, în loturi de câte 200 - 400 monede, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac şi a fost valorificat prin alţi intermediarii sârbi unei case de antichităţi din München, colecţionarului Frank Sternberg din Zürich şi altor dealeri din München, Chicago, New York, la preţul de 3.000.000 mărci germane.

Primele loturi ale tezaurului de 3.600 stateri din aur sustras din situl Sarmizegetusa Regi, au fost vândute la licitaţia licitaţia Triton III, din 1 decembrie 1999. Un lot de 1000 stateri a fost cumpărat de la gruparea de traficanţi sârbi de obiecte antice de colecţionarul Frank Sternberg din Zürich, fiind examinat, în anul 2000, la cererea fiicei sale, Claudia Sternberg, de un expert britanic. Specialistul a constatat următoarea structură: monede Lysimach din aur emise la Tomis, Callatis, Histria, Bizantion erau necirculate, unele fiind bătute cu ştanţa uzată, descentrate sau bătute strâmb. Lotul mai conţinea două tipuri de monede Asander (emise ca rege şi ca arhon), precum şi monede Pharnakes.

Cum au prosperat traficanţii de comori
La scurt timp după primele tranzacţii, viaţa celor doi traficanţi de comori s-a schimbat. Astfel, în iunie 1999, Darius Baci, care nu avea alte surse de venit, a depus în bancă, o primă sumă de 100.000 mărci germane. La scurt timp a devenit om de afaceri, a cumpărat o spălătorie auto pe care a modernizat-o. Şi-a achiziţionat un Mercedes de lux, a petrecut Revelionul în Tunis, a devenit acţionar la BRD şi sponsor al Primăriei Deva, a mai investit 100.000 de mărci în maşini de lux, excursii în ţări exotice şi afaceri. „A cumpărat alt autoturism de lux, marca Lotus Elise, noii sale prietene, a efectuat împreună cu aceasta, apoi singur, cheltuieli constând în excursii în Europa de Vest, Africa, Japonia şi concedii pe litoralul românesc. A construit o casă cu piscină în municipiul Deva, pe care a vândut-o ulterior cu 160.000 Euro. Învinuitul a mai cumpărat în anii următori 14 autoturisme de lux, între care o limuzină marca Lincoln Town Car şi 33 parcele teren în intravilanul municipiului Deva”, a informat PCA Alba Iulia. Mircea Mihăilă a cumpărat în aceeaşi perioadă două apartamente ăn Deva, maşini de lux şi a adoptat un stil de viaţă luxos.

În 1 iulie 1999, susţin anchetatorii, traficanţii de comori au pregătit un lot alcătuit din 1000 de monede Lysimach care urma să fie livrat lui Goran Andelkovic la Timişoara, însă întâlnirea a fost amânată, iar predarea s-a efectuat ulterior, lui Duşan Djuric, deoarece în seara precedentă Darius Baci s-a răsturnat cu autoturismul Nissan Patrol în situl arheologic al cetăţii dacice de la Costeşti.

În acea perioadă sârbul Duşan Djuric venea frecvent la Deva şi la Orăştie pentru tranzacţii cu căutătorii de comori. În urma discuţiei consemnată în raportul din 14 iulie 1999 de investigatori rezulta că Goran Andelkovic era foarte supărat deoarece la München au ajuns două mii de monede Lysimach (aur în valoare de aproximativ 3.000.000 de mărci germane, prin altă parte, respectiv prin intermediul lui Duşan Djuric şi nu prin filiera lui.

Au continuat să caute comori
Braconierii au continuat detecţiile şi săpăturile neautorizate, ulterior cu detectoare mai performante şi cu mai multă îndrăzneală, susţin anchetatorii.

În vara anului 2010, când organele judiciare române au fost sesizate de colecţionari care, aflând despre provenienţa monedelor Lysimach şi a artefactelor cumpărate la expoziţiile din Viena şi München, de la membrii asociaţiei infracţionale, au formulat oferte de restituire a unui lot de 229 monede (27 monede Lysimach din aur şi 202 monede Koson din argint), o brăţară din aur şi o pereche de scuturi, toate sustrase din siturile Munţilor Orăştiei. Conform concluziilor formulate de experţi „dintre cele 229 monede, 27 piese din aur aparţin tipului Lysimachos, 39 piese de argint aparţin tipului clasic Koson, iar 163 piese de argint aparţin unui tip nou, cu legenda Koson Droyeis, inspirat iconografic de emisiunile de tip Macedonia Prima; datare – sfârşitul sec. II a. CHR . – mijlocul sec. I p.CHR . Toate piesele sunt autentice, nepunându-se problema ca acestea să fie replici moderne după piese autentice antice. Monedele de aur au aparţinut unui tezaur compus din 3600 monede (descoperit în 1998), iar cele de argint au făcut parte dintr-un alt tezaur, compus din 2300 de monede (descoperit în 2003).

Sârbii au cooperat cu anchetatorii
În cursul urmăririi penale, în luna noiembrie 2009, Duşan Djuric şi Goran Andelkovic au sesizat autorităţile române despre disponibilitatea de a contribui la recuperarea unui lot de 400 monede Lysimach şi a două brăţări spiralice provenind din tezaurul sustras de la Sarmizegetusa Regia. La scurt timp după ce au dat declaraţii organelor poliţiei judiciare, cei doi au primit pe posturile telefonice mobile mesaje de ameninţare scrise în limba română, trimise de pe o cartelă anonimă, cumpărată din Austria.

Din investigarea ofertelor caselor de licitaţii privind monede Lysimah purtătoare ale amprentei de identificare a ştanţei specifice tezaurului sustras, începând cu anul 1999, organele judiciare au identificat loturi de monede Lysimah, Asander şi Pharnakes expuse spre vânzare de următoarele case de licitaţii: Clasical Numismatic Group Inc (CNG), Freeman &Sear, Harlan J. Berk Ltd Chicago, Lanz şi Gorny&Mosch Munchen etc.

În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, „sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; cinci scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.


Vă recomandăm şi:

VIDEO Adrian Stoicoi a fost arestat în dosarul tezaurelor dacice. Ce a declarat la percheziţiile în care au fost găsiţi kosonii şi statuetele unor zeităţi

Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările