VIDEO Cum se face corect tăierea de rodire la viţa-de-vie. Măsurile speciale pe care le impune iarna capricioasă

VIDEO Cum se face corect tăierea de rodire la viţa-de-vie. Măsurile speciale pe care le impune iarna capricioasă

Tăiere de rodire în uscat în podgoria viticolă FOTO C Crângan

Potrivit specialiştilor, alternanţa perioadelor foarte reci cu cele foarte calde impune ca proprietarii plantaţiilor viticole să facă determinări precise ale viabilităţii mugurilor înainte de a trece la tăierile de rodire în uscat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iarna 2017-2018 a fost destul de complicată din punct de vedere al viticultorilor, care sunt nevoiţi să facă tăierile de rodire cu foarte multă atenţie pentru a nu avea pierderi de producţie.

După cum apreciază inginerul horticultor Iulian Arhip, alternanţa dintre perioadele foarte reci şi cele foarte calde (cu mult peste media obişnuită), ba chiar şi ploaie îngheţată,  au „şubrezit” viabilitatea mugurilor, aşa că tăierile în uscat trebuie făcute numai după ce s-au făcut determinări precise, repetate, pe toate zonele plantaţiei viticole.

„Efectele vremii capricioase sunt evident şi – atenţie! – sunt diferite asupra planataţiilor asupra plantaţiilor aflate la câteva sute de metri una de alta. Poleiul a fost mai agresiv şi a putut provoca sufocarea mugurilor mai ales pe zonele umbrite, în vreme ce gerul a procat cu siguranţă pagube pe versaţii expuşi curenţilor puternici de aer”, este de părere specialistul.

În aceste condiţii inginerul Arhip recomandă cu putere ca proprietarii de plantaţii viticole să pună accent mare pe determinarea viabilităţii mugurilor pentru a adapta încărcătura de ochi pe butuc în funcţie de rezultate, care pot diferi major pentru porţiuni învecinate din aceeaşi plantaţie.

Determinarea viabilităţii mugurilor

Se recomandă ca recoltarea probelor medii de coarde să se facă pe soiuri şi parcele de la butuci luaţi la întâmplare, situaţi pe diagonala parcelei. Se recoltează câte 20 coarde/ha (câte o coardă de la fiecare butuc).

Coardele se secţionează cât mai aproape de locul de inserţie, cu grosime normală, cu o lungime de 12-15 ochi. Coardele se etichetează menţionând data, soiul, parcela. Apoi se aşeaza în găleţi cu baza în apă şi se ţin timp de 24-48 ore într-o cameră încălzită la 18-20°C.

Putem testa viabilitatea mugurilor fie prin secţionarea longitudinală a ochilor, fie prin forţarea pornirii în vegetaţie.

„Secţionarea longitudinală se execută cu o lamă începând de la baza coardei spre vârf. Dacă culoarea este cafeniu-închis ochiul se consideră pierdut, chiar dacă secundarii sunt viabili”, spune inginerul.

Pentru forţarea pornirii în vegetaţie, coardele se secţionează la 1,5-2 cm deasupra fiecărui nod. Butaşii obţinuţi se introduc în ordinea de pe fiecare coardă în orificiile unei tăvi cu apă şi se păstrează într-o încăpere încălzită.

La temperaturi de 18-20°C, intrarea în vegetaţie are loc după 20-25 de zile, la temperaturi de 22-24°C, intrarea în vegetaţie se produce în decurs de 18-20 zile, iar la 28-30°C în 8-16 zile. Se notează viabilitatea (viabil sau mort) începând de la bază pe toată lungimea corzii.

Stabilirea soluţiilor de tăiere în funcţie de pierderi

În funcţie de starea de viabilitate a ochilor, se pot aplica mai multe soluţii de tăiere. Astfel, la un nivel al pierderii de până la 20%, tăierea se face normal, cu atribuirea încărcăturii de ochi stabilită pe grupe de soiuri după potenţialul lor de producţie şi vigoare.

Pentru pierderi de 20–80% se fac tăieri de compensare cu condiţia ca încărcătura de ochi atribuită unui butuc să fie mai mare de 60 ochi la soiurile cu vigoare redusă, de 90 ochi la soiurile  cu vigoare mijlocie şi de 120 ochi la soiurile cu vigoare mare.

„La pierderi de peste 80% se face tăiere provizorie executată înainte de dezmugurit cu încărcătura de rod compensat repartizat la maximum pe coarde urmand ca definitivarea tăierii să se execute după pornirea în vegetaţie prin tăieri de reducţie sau plivit”, spune specialistul.

Încărcătura de ochi recomandată pe butuc

În funcţie de soiul din podgoria dumneavoastră, se recomandă diferenţierea încărcăturii de rod a viţei de vie.

În mod normal, sunt indicaţi 13-17 de ochi/ butuc la soiuri de calitate superioară: Traminer roz, Chardonnay, Grasa de Cotnari, Muscat Ottonel, Tămâioasa Românească, Pinot Noir, Cabernet Sauvighon etc.

Se lasă 15-20 ochi/butuc la soiuri cu potenţial de producţie mijlociu: Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian, Merlot etc. Sunt recomandaţi 18-24 ochi/ butuc la soiuri cu potenţial de producţie ridicat, cum ar fi Feteasca Regală.

În fine, la soiurile  cu potenţial de producţie ridicat cultivate în podgorii de mare producţie (Galbena, Aligote, Roşioară) se lasă de obicei 22-28 ochi/ butuc.

Cum se taie corect viţa-de-vie

Executarea tăierilor de rodire 

Tăierile de rodire la viţa de vie sunt desigur în strânsă legătură cu formele de conducere a butucilor. Condiţiile de mediu şi însuşirile soiurilor cultivate în podgoriile din ţara noastră determină utilizarea a patru forme de conducere:

Cordon pe tulpină - cea mai răspândită formă dintre tăierile în uscat la soiurile pentru vin: putem avea tăieri în verigi de rod (cordiţe + cepi) sau tăieri în cepi roditori (speroane). Forma în cepi roditori se practică cu bune rezultate la soiurile Fetească Regală, Aligote, Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet, Merlot.

Guyot pe tulpină: se aplică în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi (în general de 8-12 ochi) şi din cepi de înlocuire de 2 ochi. Acest mod de tăiere se recomandă pentru soiurile care rodesc pe elemente de rod mai lungi (Fetească Neagră, Fetească Albă etc).

Braţe înălţate cu înlocuire periodică: se practică în zone de cultură protejată în care temperaturile negative în timpul iernii survin cu mare frecvenţă. La această formă se aplică o taiere în verigi de rod (coarde + cepi de înlocuire sau cordiţe + cepi).

Joasă (Guyot multiplu clasic): recomandată pentru zonele de cultură protejată si pentru soiurile mai sensibile la ger (ex. Merlot pe şes). Se practică tăierea în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi şi cepi de înlocuire.

„Mare atenţie! Orice sistem de tăieri alegeţi trebuie să ştiţi că trebuie evitate tăieturile fără rost, rănile care rezultă să aibă o suprafaţă cât mai mică. O greşeală des întâlnită la viticultorii amatori este aceea că taie până la 80%-90% din masa de coarde a viei. Aceste tăieri excesive nu fac altceva decât să scurteze durata de viaţă a butucului şi nu au nici efectele dorite. O tăiere corectă nu elimină mai mult de 60% din masa totală a coardelor viţei”, recomandă inginerul Arhip.

Vă mai recomandăm şi:

Când trebuie plantaţi pomii în livadă. Cea mai mare greşeală pe care o fac amatorii, în opinia specialiştilor în horticultură

Secretul unui vin românesc considerat printre cele mai bune din lume: cât influenţează calcarul din sol calitatea Tămâioasei produsă pe dealul Istriţa

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: