Satul blestemat din sudul Moldovei: în ultimii patru ani a fost lovit de trei inundaţii, de sute de cutremure şi de alunecări de teren FOTO VIDEO
0
În ultimii ani, satul gălăţean Izvoarele a trecut prin încercări cumplite. A fost inundat de trei ori, a fost lovit de sute de cutremure locale a căror explicaţie nu este cunoscută, a fost afectat de alunecări ample de teren. Oamenii se tem că este ceva necurat şi, în lipsa unor explicaţii ştiinţifice satisfăcătoare, oscilează între misticism şi a da vina pe exploataţiile petroliere din zonă.
La 27 de kilometri nord-vest de oraşul Galaţi, pe o şosea secundară numită sugestiv „calea hoţilor” (care face legătura din drumul naţional DN 25 şi cel mai important drum judeţean din partea de sud a Moldovei: DJ 252), se află satul Izvoarele.
Este o aşezare relativ tânără, căci s-a extins din localitatea-mamă, Slobozia Conachi, acum în jurul a 100 de ani, iar aspectul este este în mare parte liniar (circa 80% din sat), cu două şiruri de case, de-o parte şi de alta a şoselei.
Până acum vreo cinci-şase ani, mai nimeni din afara judeţului Galaţi nu auzise de mica aşezare rurală, cu vreo 350 de case şi aproape 1.000 de locuitori, însă câteva evenimente dramatice, cu aură de mister, aveau să o aducă sub reflectoare.
Prima urgie: inundaţiile din 2013
La începutul lui septembrie 2013, sătenii din Izvoarele aveau să aibă parte de primul eveniment din seria numeroaselor necazuri care avea să le pice pe cap în următorii ani. O rupere de nori cu ploi record, de peste 150 de litri pe metrul pătrat în doar câteva ore, produsă în zona centrală a judeţului Galaţi, a provocat o viitură de proporţii pe pârâul Suhu.
În doar câteva ore, au fost inundate grav localităţile Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi şi Izvoarele (aflată cel mai aval de cursul pârâului, care se revarsă periodic într-un polder natural, lângă Piscu, din care, printr-un canal, se scurge apoi către Siret), provocând pagube materiale majore.
Imagine de la inundaţiile din 2013 de la Izvoarele FOTO C Crângan
Au fost inundate sute de case (printre care şi o treime dintre gospodăriile de la Izvoarele, cele aflat la vest de „calea hoţilor”), au fost colmatate fîntânile, au fost distruse culturile de pe circa 20.000 de hectare (dintre care circa 1.000 de hectare la Izvoarele), viaţa oamenilor este dată peste cap.
220 de cutremure în 14 zile
La scurt timp după inundaţii, în 23 septembrie 2013, pământul a început să se mişte bizar la Izvoarele. În primele două săptămâni, adică până la 7 octombrie, localitatea a fost zguduită de peste 220 de cutremure de mică intensitate, lucru care a provocat o panică teribilă, mai ales că mai toate casele au fost afectate, crăpate, şubrezite.
Sătenii rememorează şi acum, cu groază, evenimentele. „Timp de două săptămani am dormit îmbrăcat. Dar nu numai eu. Toţi vecinii. Casa sărea în sus de câteva ori pe noapte. Întâi se auze o bufnitură, după aia se mişca. Eu am prins cutremurul din 77, dar aşa ceva nu am văzut. Erau 6-7 pe noapte. Ziua, la fel. Tot timpul. Acum nu mai sunt de cât două-trei pe an, dar înainte ne-am speriat rau”, povesteşte Petrea Ştefan (68 ani), din Izvoarele.
Petrea Ştefan FOTO C Crângan
Primul reflex al sătenilor a fost să reclame la primărie şi să dea vina pe exploataţiile petroliere de pe dealul dintre Izvoarele şi Schela. Fostul primar al comunie, profesorul Ionel Necula a alarmat autorităţile judeţului şi a început nebunia. Sute de ziarişti, de oficiale şi de specialişti au dat năvală în sat, iar panica a fost înlocuită pe alocuri de isterie.
Isteria vulcanului şi „omerta” poluării
Au început, imediat, să apară tot felul de zvonuri, colportate urgent de gura satului şi de presă. Ba că apa fântânilor s-ar fi înfierbântat brusc, la aproape 100 de grade Celsius (semn, spuneau unii, că ar fi un fel de vulcan sub Izvoarele), ba că apar surpări mari pe sub case, ba că se aud un fel de urlete din pământ în toiul nopţii.
Măsurătorile şi verificările ulterioare n-au confirmat însă mai nimic din zvonuri, însă au scos la iveală alte probleme, unele la fel de grave. Încălzirea apei freatice n-a fost detectată, în schimb s-a găsit în apa fântânilor o poluare masivă cu nitriţi, nitraţi şi hidrocarburi.
Pentru niciunul dintre poluanţi, însă, nu s-au stabilit, nici măcar acum, la mai bine de trei ani distanţă, cine se face vinovat. Raportul oficial, transmis presei (deci publicului) consemna sec: „Poluarea cu nitriţi şi nitraţi ar putea fi cauzată de activităţile agricole din zonă (...) Prezenţa hidrocarburilor în pânza freatică este un fenomen obişnuit în zonele cu exploataţii petroliere”. Cât despre vinovaţi şi măsuri împotriva acestora, lucrurile au rămas ca-n tren.
Una dintre fântânile despre care s-a spus că ar fierbe apa în ea FOTO C Crângan
Evident, sătenii au dat vina pe exploatările petroliere. „Cutremurele se întamplă de la Schela, de la sonde. Ca să ştiţi. Eu sunt născut în Izvoarele, în 1949. Când s-a construit extracţia asta de petrol mergeam cu oua şi cu vin şi vindeam acolo. Aveam 14 ani, asta era în 1957, deci să ştiţi ca eu vorbesc real. Cutremurele au început după ce s-a privatizat. Până acum nu s-a întâmplat aşa ceva. După ce ca am avut inundaţii ne-a luat cutremurul. Nu este mânia lui Dumnezeu, e mâna omului”, spune Petrea Ştefan.
Catastrofele subterane şi WC-ul de sub „chiler“
O altă teorie tulburătoare a fost că sub pământ s-ar forma nişte caverne uriaşe, cu diametrul de sute de metri, care riscă să înghită cu totul aşezarea. Sursa de insipiraţie a scenariului care a îngrozit satul a fost situaţia de la Ocnele Mari, unde fostele mine de sare s-au prăbuşit provocând o adevărată catastrofă. Însă, în ciuda temerilor şi a informaţiilor „umflate”, la Izvoarele n-a fost chiar aşa.
În octombrie 2013, a apărut o surpătură în gospodăria Măriuţei Mocanu, chiar în mijlocul unei odăi a „chilerului“ (a magaziei). Unei femei venite să o ajute la curăţenie, Dorina Isofache, i s-a surpat pur şi simplu pământul sub picioare în timp ce făcea ordine într-un şifonier.
Povesteşte şi acum cu spaimă prin ce a trecut. „Şi acum tremur când povestesc, darămite atunci. Mă trimisese să iau ceva din şifonier, când am căzut până la piept în pâmânt. Când am dat un pas în spate s-a surpat pământul sub mine şi m-am dus cu tot cu covor. Am zis că mă înghite pământul”, spune Dorina Isofache.
Dorina Isofache înghiţită de pământ FOTO Arhiva Adevărul
Groaza de atunci s-a mai domolit însă un pic, între timp. Investigaţia făcută la faţa locului de specialiştii ISU a relevat faptul că sub încăpere se afla „un profil de sol tânăr, răscolit, care s-a tasat în urma unor infiltraţii”. Mai pe înţelesul tuturor, sub chiler era o groapă astupată cu gunoi (probabil un fost WC sau o groapă de cereale acoperită cu resturi), care s-a tasat după ce în ea a ajuns apa din fântîna din apropiere, pe fondul faptului că pânza freatică s-a ridicat din cauza inundaţiilor.
Cutremure, pauză, expertiză, cutremure, stupoare
Specialiştii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP), încartiruiţi vreme de câteva săptămâni la Izvoarele, au măsurat sute de mişcări seismice. Pe 3 octombrie au fost 22 de microcutremure, în ziua de 4 octombrie încă 51, iar pe 5 octombrie alte 64. Apoi, la fel de brusc pe cum începuseră, s-au oprit.
„S-au oprit pentru că ăştia de la sonde şi-au dat seama de ce catastrofă au făcut şi s-au oprit. Că altfel nu se opreau”, este de părere Măriuţa Mocanu, iar viitorul pare să-i dea dreptate.
Săteni pe uliţele aşezării la o discuţie despre necazurile recente FOTO C Crângan
La un an distanţă, în octombrie 2014, „roiurile” de cutremure locale a reînceput, iar în mai puţin de o lună s-au produs aproape 400 de microseisme. Cauza? Deşi au trecut patru ani, răstimp în care s-au făcut sondaje, măsurători, determinări calcule, fiind cheltuite sume frumuşele, de ordinul sutelor de mii de euro, în acest scop, concluziile clare lipsesc sau se contrazic.
În prima fază (martie 2014), cei de la INFP au concluzionat că „seismele sunt de natură tectonică şi nu au legătură cu exploatările petroliere din zonă”, însă, la trei ani distanţă, în martie 2017, specialiştii de la Institutul Geologic al României dau publicităţii un raport care contrazice flagrant primele concluzii.
Raportul pomeneşte ca principală cauză a fenomenului amplasarea localităţii pe un teren instabil, format din nisipuri şi pietrişuri, însă subliniază şi că multitudinea de seisme înregistrate aici în perioada 2013-2015 (peste 800 de mişcări seismice de peste 2 grade pe scara Richter) au avut un rol important.
Există însă şi o mare surpriză. În document se pomeneşte despre o „cauză antropică”, vorbindu-se despre „fenomene de tasare diferenţiată a terenurilor, datorate exploatării de petrol şi gaze pe cele trei domuri ale structurii petrolifere Independenţa pe care se află amplasate şi localităţile Izvoarele şi Slobozia Conachi”.
Specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului la Izvoarele FOTO C Crângan
Raportul preliminar al Institutului Geologic al României mai precizează că, pentru stabilirea cu precizie a cauzelor reale care au condus la fenomenul de instabilitate a terenului, sunt necesare alte studii detaliate în teren.
Trebuie spus că „roiurile” de cutremure au revenit şi în 2015 şi 2016, iar în anul 2017 au fost înregistrate, în primele trei luni ale anului, 9 mişcări telurice de mică intensitate în zona Izvoarele.
Inundaţie cu repetiţie, măsuri cu amânări
Ca şi cum îngrijararea produsă de sutele de cutremure n-ar fi fost de ajuns, în toamna lui 2016, satul Izvoarele a fost din nou inundat. Cauza, ca de obicei, pârâul Suhu, care a ieşit din matcă şi a pătruns în mai bine de o treime dintre gospodăriile aşezării.
Inundaţii la Izvoarele FOTO C Crângan
Deşi după inundaţiile din 2013 s-a vorbit intens de regularizarea albiei pârâului, autorităţile (în speţă Apele Române, căci în grija lor este Suhu) n-au fost în stare să mişte niciun pai. De-abia în primăvara lui 2017 s-a trecut la treabă, însă numai după ce o serie de săteni din localităţile afectate au dat statul în judecată. Şi pe bună dreptate, căci, după cum ne spune şi izvoranul Petrea Ştefan: „noi ne-am plătit datoriile către stat, statul de ce nu-şi plăteşte datoriile către noi?”
În aceste zile lucrările de adâncire şi indiguire a pârâului sunt în toi, iar primarul Emil Dragomir supervizează şi filmează zilnic totul, operaţiune care-i cam enervează pe contractori, căci există probe certe asupra modului cum respectă proiectul deci, la o adică, pot fi traşi la socoteală dacă ceva nu va merge cum trebuie.
Câte boale rele...
Un vechi proverb romînesc sună cam aşa: „Câte boale rele, toate-n fundul babei mele”. Cam aşa şi la Izvoarele care, în 1 martie 2017, a fost lovit de o nouă urgie: un deal din latura de est a aşezării a luat-o la vale, într- alunecare de teren de proporţii.
Alunecările de teren au venit la doar câteva zile după ce pe Suhu a fost din nou o viitură ( atreia în ultimii patru ani) care a creat panică, iar cel mai alarmant lucru, în viziunea localnicilor din Izvoarele este că în zona unde dealul alunecă la vale se aud din când în când zgomote ciudate, cu ca şi cum ar ieşi aer sub presiune din pământ.
Alunecări de teren la Izvoarele FOTO C. Crângan
„S-a crăpat tot dealul şi parcă zici că fierbe pământul”, au declarat martorii oculari, după cum se poate observa din materialul video alăturat, filmat de primarul Emil Dragomir.
Alunecarea s-a mai temperat între timp, însă dealul arată ca răscolit de cazmaua unui gigant, în vreme ce, cam la o săptămână, câte un mic cutremur pare să-i avertizeze pe izvorani că zbuciumul pământului nu s-a încheiat.
Naşterea unei noi poveşti de groază
Acum, la patru ani de la începerea coşmarului de la Izvoarele, sătenii oscilează între a da vina pe exploataţiile petroliere şi a cădea într-un soi de misticism pseudo-creştin. Ba îl cheamă pe preot să le sfinţească gospodăriile (că doar, doar s-o opri necazurile), ba vorbesc despre forţe oculte, întunecate, despre blesteme cu substrat în religiile păgâne.
Elisabeta Stoian (58 ani) este din tabăra creştină. „La început, când venea noaptea, venea moartea. Sărea pământul în sus ca o minge. Ăla de Vrancea când a venit ne-a zgâlţâit. Ăstea de aici ne-au ridicat ân sus. E diferenţă. Nu ştim ce să fie. Sau poate s-a supărat Dumnezeu pe noi şi le-a trimis pe acestea, noi trebuie să le primim. Poate o fi greşelile noastre, păcatele noastre”, spune femeia.
Elisabeta Stoian din Izvoarele FOTO C Crângan
În schimb, Jan Anton (62 ani) dă vina pe sonde şi pe o forţă ocultă. „Dacă n-o fi de la sonde - deşi eu cred că la sonde e – zici că parcă umblă necuratul pe sub pământ şi, din când în când, mai dă câte un brânci în sus, de ne aruncă pe toţi grămadă. Urâtă treabă. Şi e şi mai urât că nu vrea nimeni să ne spună adevărul”, spune săteanul.
La Izvoarele, până şi ritualurile bisericeşti s-au adaptat la situaţie. Preotul din sat are, la fiecare slujbă, un moment special în care se roagă - şi-i îndeamnă şi pe ceilalţi să se roage – pentru ca Dumnezeu să alunge toate necazurile de pe capetele oamenilor. Până acum, n-a prea funcţionat.
Vă mai recomandăm şi:
Alunecări de teren la Izvoarele, judeţul Galaţi
Se încarcă comentariile...
