FOTO Inginerul „repară-tot“ care a făcut economii uriaşe la facultatea la care este angajat. Soluţiile geniale aplicate pentru repararea dispozitivelor electronice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ionel Cojocaru Foto: arhiva personală
Ionel Cojocaru Foto: arhiva personală

Ionel Cojocaru (63 de ani), inginer la Mentenanţă în cadrul Facultăţii de Arhitectură Navală din Galaţi, este unul dintre cei mai creativi ingineri români. În cei câţiva zeci de ani de carieră nu a întâlnit un aparat electronic, fie că vorbim de un calculator sau modulul de comandă al unei maşini de spălat, imprimante 3D, ori al unei bariere de la intrarea în incinta unor imobile, pe care să nu îl poată repara, după ce s-a defectat.

Ionel Cojocaru (63 de ani) sau tata Nelu, cum îi spun apropiaţii, este una dintre cele mai cunoscute personaje din Universitatea ”Dunărea de Jos” de la Galaţi. Ingeniozitatea inepuizabilă l-a făcut cunoscut şi în afara Facultăţii de Arhitectură Navală din Galaţi, unde activează în principal, fiind recunoscut pentru că nu îi trece niciun dispozitiv electronic prin mână fără să îl poată repara.

O parte din talentul său vine şi din faptul că vede orice problemă ca pe o provocare, ce îl poate motiva şi ajuta să crească profesional. ”Am vorbit recent cu nişte studenţi, care îşi aruncau bonetele în sus la absolvire şi strigau că sunt ingineri. Abia după vreo 10 ani, le-am spus, veţi fi cu adevărat ingineri, pentru că nu este suficientă numai teoria. Noi la acest capitol suntem deficitari, în a îmbina cunoştinţele teoretice cu cele practice”, ţine să puncteze inginerul.

Acum trei ani a picat unul dintre serverele Universităţii, iar situaţia era gravă pentru că exista riscul să fie pierdute foarte multe informaţii extrem de importante care erau stocate pe el. ”De rapiditatea şi calitatea lucrării depindea recuperarea acelor informaţii şi am reuşit ca în mai puţin de două săptămâni să repar serverul”, îşi aminteşte Ionel Cojocaru. O provocare serioasă a fost şi unitatea managerială a unui cărucior de la bazinul de carene, folosit pentru teste de studenţii din cadrul Facultăţii de Arhitectură Navală. Vorbim de un modul electronic de comandă, extrem de complex şi unic în felul său prin modul în care a fost conceput să funcţioneze.

Pentru a vă face o idee despre lucrurile pe care le face Ionel Cojocaru, este suficient să amintit câteva dintre atribuţiile sale: întreţinerea şi repararea echipamentelor specifice secretariatului şi decanatului facultăţii, din birourile cadrelor didactice, precum şi din săli şi laboratoare cu activităţi didactice: calculatoare, imprimante, copiatoare, scanere, monitoare, servere, videoproiectoare, camere foto digitale, switch-uri cu management şi porturi de fibră opţionale, plăci electronice la roboţi, surse neîntreruptibile (UPS-uri), alimentatoare/adaptoare diverse, televizoare, telefoane, module electronice de la maşinile de spălat/uscat rufe, telecomenzi şi imprimante 3D.

I se spune şi ”domnul Pi”

Profesorii de la Universitatea ”Dunărea de Jos” îl solicită mereu pentru a remedia defectele de la orice înseamnă practice dispozitiv electronic, economisind astfel zeci, dacă nu chiar sute de mii de euro de-a lungul anilor, ce ar fi trebuit cheltuiţi pentru achiziţia unor noi aparate. Până şi bariera electronică, ce este folosită pentru accesul maşinilor în Universitate, funcţionează în prezent tot datorită ingeniozităţii lui tata Nelu. ”Din cauza intemperiilor şi a proastei etanşeităţi, a pătruns apa în modulul de comandă şi s-a deteriorat ireversibil. Am fost nevoit astfel să creez alt modul de comandă, inclusiv sursa de alimentare, pe care am recuperat-o de la o imprimantă HP şi am adaptat-o la ce îmi trebuia”, ne explică Ionel Cojocaru procesul meticulos şi complex prin care a rezolvat şi această nouă provocare.

ionel cojocaru inginer mentenanta 1

S-a angajat la Universitatea ”Dunărea de Jos” în urmă cu 15 ani, având deja o expertiză considerabilă în domeniu, pe care a dobândit-o la Întreprinderea Mecanică Navală din Galaţi, de unde venise de la Şantierul Naval Damen, dar şi lucrând o perioadă pe cont propriu. I se mai spune şi ”domnul Pi”, pentru că a reuşit să reţină 100 de cifre din numărul Pi, constanta matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferinţa şi diametrul oricărui cerc într-un spaţiu euclidian.

Un mare regret

A pornit de jos şi nu îi este ruşine să spună asta, pentru că a muncit mereu cinstit, făcând mai întâi şcoala profesională, apoi liceul şi Facultatea de Inginerie de la Galaţi, iar finalmente a urmat şi un master în sisteme termice, cu gândul să îşi deschidă apoi o firmă de reparat centrale termice, însă până la urmă nu s-a putut despărţi de colegii şi prietenii săi de la Universitate.

Recuperează piesele viabile din servere sau alte echipamente electronice care s-au defectat, pe care le foloseşte apoi pentru a repara calculatoare, imprimante, scanere sau plăci electronice la roboţi. ”Câteodată neglijez să mai şi mănânc pentru că îmi place să termin o treabă pe care am început-o. Eu, de fapt, din asta mă hrănesc. Mulţi dintre cei cu care colaborez rămân surprinşi pentru că îmi mulţumesc, iar eu le mulţumesc, la rândul meu, pentru că mi-aţi oferit şansa să rezolv o problemă complicată şi să devin astfel mai bun. Pentru mine este ca antrenamentul la sportivul de performanţă. Dacă zilnic nu fac ceva care să mă provoace, o problemă tehnică nouă, nu pot evolua”, ne mărturiseşte tata Nelu.

ionel cojocaru inginer mentenanta 6

Nu au trecut două săptămâni de când a reparat imprimanta 3D a Facultăţii de Inginerie, iar apoi a resuscitat microscopul electronic, care, de asemenea, se defectase. Unul dintre secretele sale profesionale sunt două osciloscoape de mare precizie, unul american şi unul rusesc, care îl conduc rapid la sursa defecţiunii unui dispozitiv electronic. La final de carieră, are un mare motiv de dezamăgire, pentru că nu are un urmaş la Universitate, căruia să îi poate dezvălui secretele sale profesionale şi care să îi continuie munca.

”Nu am reuşit să transfer ce am sub chelie, măcar o parte dintre cunoştinţele şi experienţa acumulate în decursul vieţii, către altcineva pentru a avea asigurată aici continuitatea”, ne spune cu părere de rău Ionel Cojocaru. Are însă şi un motiv imens de satisfacţie, pentru că nu s-a ivit nicio problemă de electronică pe care să nu o înţeleagă şi să nu o poată repara.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite