Cum scăpăm de pesimism, boala care distruge vieţi pe nesimţite. Psiholog: „Trebuie să relaţionăm predominant cu persoane optimiste“

Cum scăpăm de pesimism, boala care distruge vieţi pe nesimţite. Psiholog: „Trebuie să relaţionăm predominant cu persoane optimiste“

Pesimismul poate fi combătut FOTO Adevărul

Una dintre cele mai comune afecţiuni ale psihicului este pesimismul. Gândurile negative pot deveni un automatism şi pot avea efecte nefaste, necombătute la timp.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-o perspectivă simplistă, pesimismul este o alegere, dacă ne raportăm la o alegere pe care o facem dintr-un bagaj emoţional deja existent la nivel subconştient.

Oamenii nu se nasc pesimişti, ei devin aşa într-un anumit context de viaţă. Printre emoţiile negative pe care le putem experimenta sunt anxietatea, furia, dezgustul, vinovăţia, teama sau stima de sine redusă. Toate descriu stabilitatea sau instabilitatea emoţională a unei persoane. Mai mult, aceste persoane predispuse la aceste emoţii sunt şi vulnerabile la situaţii stresante. Din acest motiv, deseori situaţiile obişnuite sunt interpretate ca fiind ameninţătoare, iar frustrările minore trec drept dificultăţi de nedepăşit.

Ce declanşează pesimismul

Experienţele prin care trecem de-a lungul vieţii, încă de mici, precum şi tipul de relaţii semnificative pe care le avem îşi pun amprenta asupra dezvoltării noastre ulterioare. Conform specialiştilor, oamenii pot avea o predispoziţie pesimistă şi datorită moştenirii genetice preexistente naşterii. Totul pe principiul că ce simte mama simte şi bebeluşul prin transfer la nivel emoţional.

„Omul în interacţiunea cu mediul de viaţă social învaţă prin imitaţie într-o primă fază, apoi prin înţelegerea mesajelor verbale. Dacă copilul, în perioada 0-12 ani, trăieşte într-o familie a cărei membri au credinţe, gânduri ce declanşeză emoţii şi comportamente din sfera pesimismului, acesta va integra în personalitatea lui acel pattern perceptual şi relaţional”, a detaliat psihologul gălăţean Nicoleta Andrei.

După vârsta de 12 ani, tinerii manifestă credinţele şi conceptele acumulate la nivelul inconştientului din mediul în care au crescut şi s-au format. Totul se întâmplă fără să realizăm că noi aplicăm credinţele formatorilor şi persoanelor semnificative care au contribuit la educaţia noastră.

Cum identificăm pesimistul

Este simpu de identificat o persoană pesimistă. Primul indiciu îl poţi primi în funcţie de discursul pe care îl are într-un dialog. Apoi tonusul, mimica, postura corpului, chiar şi ţinuta vestimentară sau tunsoarea îţi pot indica dacă este sau nu o persoane pesimistă.

„O persoană negativistă în discurs, neîncrezătoare în forţele proprii, în reuşita unui demers indiferent de natura lui, cu o postură poate uşor aplecată, cu o ţinută vestimentară neglijentă sau obsedată de detalii, cu o gamă de comportamente ce merge predominant spre extreme. Toate aceste «simptome» sunt doar câteva repere care ne pot ajuta să identificăm o persoană care are gânduri ce îi pot afecta în mod negativ viaţa pe toate planurile”, a mai spus psihologul Nicoleta Andrei. 

Avantaje pentru pesimişti

Ultimele studii arată efecte importante ale negativităţii în ceea ce priveşte gândirea şi comportamentul. Negativitatea este asociată cu abordări analitice, meticuloase, bazate pe informaţii noi, din exterior. Negativitatea prespune mecanisme de adaptare la situaţii nefamiliare sau problematice, în timp ce pozitivitatea oferă modalităţi de răspuns la situaţii familiare, prietenoase.

De exemplu, persoanele negativiste, tocmai pentru că sunt prudente, analitice, performează mai bine în situaţii legate de înşelătorie, manipulare, formarea impresiilor şi etichetare, sunt foarte atente la detalii, ceea ce scade şansa de eroare şi creşte gradul de acurateţe.

În general însă, persoanele cu negativitate crescută prezintă un nivel mai ridicat de insatisfacţie şi tind să se concentreze pe aspectele neplăcute legate de sine, de viitor şi alţi oameni. 

Cum putem combate pesimismul

Gândurile ne influenţează alegerile, alegerile duc la comportamente şi acţiune, comportamentele şi acţiunile dau naştere unor experienţe, iar acestea din urmă produc emoţii. Emoţiile sunt produsul final al gândurilor. Ca să ne schimbăm viaţa e nevoie să schimbăm felul în care gândim. „Dacă experimentăm această emoţie - pesimismul - ore sau zile, putem spune că avem o dispoziţie pesimistă, dacă trăim aceste emoţii săptămâni sau luni, atunci ele vor genera un temperament pesimist şi dacă trăim aceste emoţii ani, ele ne vor genera o trăsătură de personalitate pesimistă”, explică psihoterapeutul Nicoleta Andrei.

Ce e de făcut pentru a ieşi din bucla pesimismului? Putem să identificăm care este nivelul de satisfacţie al vieţii noastre şi astfel este primul pas spre a schimba ceva. 

„Singurele persoane pe care le putem schimba suntem noi. Noi suntem şi singurele persoane care ne vor însoţi toata viaţa. Acest lucru este mai dificil de realizat de unul singur, astfel că ne putem lua un ghid pentru a putea să uşurăm demersul. Pentru început, putem citi cărţi de dezvoltare personală, putem apela la un specialist psihoterapeut sau ne putem alătura grupurilor de dezvoltare personală, unde prin exerciţii şi interacţiune cu oameni dispuşi să facă acelaşi efort de descoperire interioară, putem depăşi blocajele emoţionale sau emoţiile distructive”, a adăugat psihoterapeutul Andrei.

Specialiştii recomandă persoanelor în plin proces de vindecare sa fie atente la oamenii cu care interacţionează. „Să alegem să relaţionăm predominant cu persoanele optimiste, care caută şi găsesc soluţii la orice problemă, care nu se lamentează şi care vă încurajează în demersul transformaţional”, este sfatul Nicoletei Andrei. 

La fel de important este şi programul zilnic. El trebuie să cuprindă cât mai multe activităţi plăcute.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: