Cum ajunge o maşină să subvireze sau să supravireze. Cât de periculos poate fi pentru şoferi comportamentul anormal

Cum ajunge o maşină să subvireze sau să supravireze. Cât
de periculos poate fi pentru şoferi comportamentul anormal

Foto: auto-bild.ro

Există mai mulţi factori, cum ar fi poziţia motorului într-o maşină, felul tracţiunii, suprafaţa carosabilă, uzura anvelopelor, viteza şi sistemul de frânare, în funcţie de care un autovehicul se poate comporta neobişnuit într-un viraj.

Cei mai mulţi şoferi merg pe ideea că maşina îşi va păstra traiectoria indiferent de stilul de condus pe care îl adoptă. Sunt însă situaţii când autovehiculul scapă total de sub control, bulversându-l pe cel de la volan.

Maşina fie subvirează, fie supravirează, adică fie virează mai puţin sau mai mult decât ar trebui. Într-o astfel de situaţie, şoferul riscă să ajungă cu maşina în decor sau pe contrasens, situaţie în care se pot produce grave accidente de circulaţie. Ca să înţelegem mai bine despre ce este vorba, e necesar să definim cele două noţiuni: subvirarea şi supravirarea.

”Subvirarea  defineşte comportamentul maşinii care intră într-o curbă sub direcţia centrală a virajului. Asta înseamnă că autovehiculul virează mai puţin decât ar trebui, nereuşind să ţină axul direcţiei, îndreptându-se în direcţia opusă virajului. Practic, maşina merge înainte, deşi şoferul trage de volan stânga sau dreapta”, explică Florin Marin Bogdan, şef de lucrări la Facultatea de Inginerie din Galaţi.

În schimb, supravirarea se caracterizează prin faptul că autovehiculul ia o curbă peste direcţia centrală a virajului. Mai pe româneşte, maşina se îndreaptă în direcţia virajului, dar îl ia mult prea larg, ieşind de pe traiectorie, lucru care face de cele mai multe ori ca autovehiculul să înceapă să se învârtă.

În ce situaţii apare subvirarea?

De reţinut este că există mai multe tipuri de subvirare, cele mai importante fiind subvirarea pe frânare şi cea pe accelerare. ”Subvirarea pe accelerare apare în general la maşinile cu tracţiune pe faţă. Explicaţia este simplă. Având greutatea în partea din faţă, roţile din faţă nu pot contracara inerţia maşinii. Acest lucru se poate rezolva la maşinile cu tracţiune pe spate pentru că un şofer cât de cât experimentat poate anula subvirarea din acceleraţie, acţiune în urma căreia spatele maşinii va fi împins uşor în direcţia opusă, repunând autovehiculul pe traiectoria iniţială”, susţine Florin Marin Bogdan.

Fie că avem sau nu ABS la maşină, subvirarea apare la frânare, în special când frânăm mai puternic într-un viraj şi avem viteză mare. Cei mai mulţi şoferi nu ştiu să se comporte într-o astfel de situaţie, dovadă numărul mare de accidente produse din acest motiv. Conducătorii auto apasă pedala de frână până la fund şi trag stânga sau dreapta de volan, însă maşina se duce tot înainte din inerţie, mai ales la viteze mari, astfel că şoferii se trezesc fie în decor, fie pe contrasens.

În ce situaţii apare supravirarea?

Supravirarea apare la autovehiculele cu tracţiune pe spate sau integrală, la maşinile cu motor central, dar şi în situaţii de trafic mai speciale. ”Este general cunoscut de către şoferi că maşinile cu tracţiune pe spate supravirează pe acceleraţie, pentru că atunci când accelerează într-un viraj, spatele autovehiculului are tendinţa să o ia în faţă. Dacă şoferul accelerează puternic într-o curbă şi trage brusc de volan, maşina are toate şansele să se învârtă pe loc”, ţine să precizeze Florin Marin Bogdan.

Ce trebuie reţinut este că maşinile care au tracţiunea pe faţă nu riscă să supravireze pe acceleraţie pentru simplul motiv că atât greutatea autovehiculului, cât şi tracţiunea trag în aceeaşi direcţie. În schimb, la o maşină cu tracţiune pe spate, chiar dacă motorul este în faţă, spatele maşinii poate fugi într-o curbă, ajungând astfel la supravirare.

Care este mai periculoasă: subvirarea sau supravirarea?

Nu e de glumă în niciuna dintre cele două situaţii. Recomandat este să vă cunoaşteţi cât mai bine maşina şi să abordaţi curbele cu o viteză care vă să permită să aveţi controlul total al maşinii.

”Când maşina subvirează, într-un viraj la dreapta, aceasta va intra pe contrasens sau într-un parapet, dacă există. Într-un viraj la stânga, rişti să ajungi într-un copac sau un stâlp de pe marginea drumului. În cazul supravirării, maşina va avea tendinţa să se învârtă şi se poate întâmpla absolut orice. Poţi ajunge cu autovehiculul pe contrasens sau în şanţ. Nu există un grad de periculozitate mai mare la subvirare sau supravirare. Când se întâmplă, ambele sunt la fel de periculoase”, punctează Florin Marin Bogdan.

Ce facem în caz de subvirare?

Nu există o metodă imbatabilă într-un astfel de caz. Experienţa şoferului contează enorm într-o asemenea situaţie.”Dacă simţiţi că maşina începe să subvireze şi pierdeţi controlul direcţiei, recomandat este să ridicaţi imediat piciorul de pe acceleraţie. Sub nicio formă nu trebuie să apăsaţi pedala de frână până la fund, ci doar puţin, cât este necesar. Altfel, nu veţi face altceva decât să ieşiţi cu maşina în decor. Reduceţi gradual viteza, astfel încât să păstraţi aderenţa la asfalt şi treptat manevraţi maşina pentru a reveni pe traiectoria corectă”, explică Florin Marin Bogdan.

Ce facem în caz de supravirare?

În caz de supravirare e necesar să facem ceva contraintuitiv. ”Maşina va avea tendinţa să se învârtă, moment în care trebuie să luaţi imediat piciorul de pe acceleraţie şi să trageţi de volan în direcţia opusă. În primul rând, nimeni nu ar trebui să ajungă într-o astfel de situaţie dacă circulă prudent şi cu o viteză adaptată permanent la condiţiile de drum. Dacă totuşi, din diverse motive, maşina va supravira, nu trebuie să frânaţi. Cei mai mulţi şoferi au tendinţa de a face exact acest lucru, iar în acel moment maşina îşi pierde total aderenţa la asfalt şi veţi fi la mâna hazardului”, susţine Florin Marin Bogdan.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: