Cele mai amuzante nume de localităţi din România: în judeţul Galaţi, Smulţi a luat numele de la primul lider al comunităţii, Zmultu

Cele mai amuzante nume de localităţi din România: în judeţul Galaţi, Smulţi a luat numele de la primul lider al comunităţii, Zmultu

Legenda spune că omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Foto: Adevărul

Printre cele mai amuzante nume de localităţi din România se numără şi Smulţi, o comună ce datează încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Cel mai vechi act de atestare documentară a comunei a fost emis la Suceava, pe data de 15 iulie 1448.

Ştiri pe aceeaşi temă

În acelaşi an urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea, fraţii Cernat ajutându-l să primească drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei precum şi uricul prin care „să întemeieze satul Zmulţi”.

Cel mai probabil, cei care s-au stabilit în această zonă a judeţului Galaţi au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină, fapt de la care apare şi şi denumirea comunei, considerată printre cele mai amuzante nume de localităţi din România.

„Este posibil ca acest toponim să provină de la cei care au fost dezrădăcinaţi, scoşi dintr-o altă zonă şi aduşi aici cu forţa. Fie au fost izgoniţi, fie singuri au decis să se stabilească într-un nou areal”, ne-a povestit Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, explicând astfel numele amuzant al localităţii.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România, între istorie şi legendă

Legenda spune că omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi, cel mai probabil, pentru că a luat parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.

Timpul a trecut şi localitatea Smulţi s-a dezvoltat văzând cu ochii. În 1902, la 454 de ani de la atestarea documentară a comunei, în zonă erau 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.

În centrul localităţii Smulţi se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural şi dispensarul medical. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

Comuna Smulţi, cea care poartă unul dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România, face parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului Galaţi, având ca suprafaţă totală peste 5.500 de hectare şi numără peste şapte sute de gospodării. 

De asemenea, istoricii au căutat să afle şi originea denumirii oraşului de la malul Dunării.

„S-au formulat de-a lungul timpului numeroase ipoteze, majoritatea dovedindu-se astăzi depăşite. Originea celtică a numelui oraşului Galaţi, data de tribul Galaţilor a fost acceptată de cei mai mulţi istorici. Printre susţinătorii acestei ipoteze vi-i amintesc pe Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Odobescu. Filologul Iorgu Iordan a arătat însă că nu se puteau păstra toponime ale unui popor care nu a supravieţuit numai cu populaţia dacică”, ne-a relatat Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi. 

Pentru că originea denumirii oraşului de la Dunăre i-a pus în dificultate chiar şi pe cei mai mulţi istorici, teoriile formulate de aceştia şi ipotezele lor au fost dintotdeauna numeroase.

Printre personalităţile gălăţene îi amintim pe Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab al Galaţiului şi primul domn al României, academicianul Anghel Saligny, generalul Alexandru Cernat, savantul Constantin Levaditi, pârcălabul Costache Negri, scriitorul Jean Bart şi romanciera Hortensia Papadat Bengescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările