De ce a dinamitat armata română podul de la Cosmeşti construit de A. Saligny. La orizont, un nou pod peste Siret
0
Un nou pod va fi construit între judeţele Vrancea şi Galaţi, pe fonduri europene, cu o valoare de peste 113 milioane de lei.
În luna martie, a fost desemnat câştigătorul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect “Pod nou de la Cosmesti, peste Siret, pe DN24, km 7+620”. Investiţia constă în realizarea unui pod rutier nou peste râul Siret şi a unui pasaj peste Calea Ferată pe un traseu diferit decât cel actual amplasat pe DN 24, Tişiţa - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Crasna - Iaşi, în comuna Cosmeşti, judeţul Galaţi, fiind o variantă de ocolire a localităţii Cosmeşti.
Ofertantul desemnat câştigător este Asocierea OPERES - COSEDIL SPA, cu preţul de 112.987.773,00 Lei fără TVA.
Povestea podului de la Cosmeşti, ridicat în urmă cu aproape 135 de ani de inginerul focşănean Anghel Saligny, ne este prezentată mai jos de istorciul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale -Filiala Vrancea.
"Cu siguranţă unele persoane ce ajung în judeţul Galaţi pe varianta Tisita -Cosmesti se întreabă de ce indicatorul care anunţa judeţul vecin nu se afla la Siret, înaintea podului ce traversează acest râu însemnat al ţării noastre. Simplu, pentru că în trecut Siretul curgea la câteva sute de metri, mai spre vest, iar fosta deltă ce se găseşte în zona Doagă este un indiciu al acestui lucru, respectivă zona de atracţii putând fi admirată şi frecventată pentru pescuit, scăldat etc. Aşadar, aici, pe vechiul braţ al Siretului, în trecut se trecea prin vad când apa permitea acest lucru şi apoi pe poduri plutitoare conduse cu greutate de cârmacii din acele timpuri. Abia în secolul al XIX-lea în punctul respectiv a fost ridicat primul pod de lemn, dar când a fost măturat de ape a fost realizat al doilea, apoi al treilea etc Pe toate Siretul le-a făcut praf cu uşurinţă atunci când apele lui le-au izbit cu putere, nefiind calmate de vreun lac de acumulare aşa cum se prezintă azi bazinul şi hidrocentrala de la Cosmeşti. Populaţia şi autorităţile, exasperate de numeroasele pagube de acest fel şi mai ales de întreruperea rutelor de comunicaţie pentru perioade lungi de timp cu efecte negative în toate domeniile de activitate ale timpului, au sesizat la Bucureşti că aşa nu se mai poate. Cele mai înalte foruri din Capitală au decis că în acest punct trebuie amplasat un pod trainic cu dublă funcţie (rutieră şi feroviară) , mai ales că la acea epocă se avea în vedere şi realizarea conexiunii ferate ruta Bacău prin Mărăşeşti către Tecuci, Galaţi şi Brăila Această sarcină foarte grea a acceptat-o cu bucurie în perioada1887-1888 , la 34 de ani, marele nostru focşănean Anghel Saligny care a procedat de îndată la proiectarea, dar a şi coordonat construcţia celui mai lung pod din ţară, la acel moment, în lungime de 430 de metri având dublă funcţie după cum s-a amintit mai sus, adică rutieră şi feroviară. O fotografie relevanta a acestuia însoţeşte aceste rânduri. Patru decenii edificiul lui Saligny a înfruntat apele Siretului pentru că nici atunci nu există lacul de la calmare de la Cosmeşti ce a fost realizat abia în anii ’80 şi probabil minunea inginerească a focşăneanului nostru s-ar fi aflat şi azi în picioare dacă în cumplitul an 1917 nu s-ar fi luat decizia dinamitării lui de către Armata Română pentru a împiedica astfel trupele duşmane să se desfăşoare în regiune şi a cădea în spatele dispozitivelor noastre.
Se poate vedea în foto alăturat cum se prezenta distrusă această frumoasă operă a marelui inginer Anghel Saligny şi aceasta realizare o anunţă într-un fel pe cea care abia urma să vină şi anume proiectarea şi construirea la finele secolului al XIX-lea a extraordinarului complex de poduri de la Cernavodă realizat de acelaşi nemuritor focşănean. După Primul Război Mondial au urmat anii grei de reconstruire a ţării. Între timp din cauze neclare, probabil geologice, Siretul şi-a modificat cursul spre est, pe unde curge în prezent. Aici şi pe fondul refacerii economiei ţării în anii 1921-1924 s-a construit cel de-al patrulea pod, care există şi astăzi. Podul a fost avariat în timpul cutremurului din 10.11.1940, când s-a crăpat o pilă, care a fost consolidata provizoriu, trenurile fiind nevoite să micşoreze viteza la 5 km./h.
După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial pila a fost refăcută. În anii 1962 – 1963 , partea carosabilă a fost lărgită prin desfiinţarea trotuarelor din interior şi scoaterea lor în exteriorul podului, iar podeaua din lemn de stejar a fost înlocuită cu un planşeu de beton armat peste care s-a turnat asfalt. În anul 1974 arcadele de la intrările de pod , construite din blocuri de piatră în stilul Arcului de triumf, au fost demolate, fiind înlocuite cu schelete metalice mai largi şi mai înalte pentru a înlesni trecerea autovehiculelor mari. În anul 1995, intrările au fost lărgite şi alungite, dar este necesară construirea altui pod, numai rutier, iar cel actual să rămână pod feroviar. Acest lucru a prins contur în aceste zile, pentru că un anunţ din presă regionala consemnează că în zona Cosmeşti se va edifica un pod modern cu fonduri europene consistente, care, deşi nu se va compara nici pe departe cu cel ce se ridică în această perioadă la Brăila, va fi pentru judeţul Vrancea foarte important şi mai ales foarte sigur deoarece podul folosit azi, vechi de aproape o sută de ani de la recepţie nu mai este la fel de trainic că pe vremuri", potrivit lui Florin Dîrdală.
Se încarcă comentariile...
