VIDEO Colinde vechi şi noi din Dobrogea, pentru bucuria românilor. Să aveţi un Crăciun binecuvântat!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din Dobrogea pornesc în zi de mare sărbătoare mesaje de bucurie, purtate de colindele strămoşeşti, dar şi de cântece mai noi, care vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos.

Iată un vechi colind dobrogean, cules de Teodor T. Burada la 1880 şi cuprins în cartea „O călătorie în Dobrogea“, reeditată de Centrul Cultural Judeţean Teodor T. Burada din Constanţa. 

„Prunduleţ de mare
Crescutume-au tare
Aici pe pământ
Un verde darvint;
Nu-i verde darvint,
Dar e roş călin
Că-l bate vânt lin.
Sus cu frunza deasă,
Jos cu umbra groasă,
Sus frunza măruntă,
Jos umbra rotundă,
Jos la rădăcină,
La verdea-i tulpină
Oşti me-a tăbărât
Şi mi s-a oprit.
Oşti moldovineşti
Şi craioveneşti
Şi chiar munteneşti
De la Bucureşti.
Ele domn n`au
Şi domn cătau
Din casă
în casă
Din masă
în masă
Aici au stat
Şi me-a aflat
Că ist domn bun
Vasile jupân,
Are un fecior
Pe Nistor,
Ce`i bun de domnit
Cum nu s-a pomenit.
Dă-ni-l, taică, dă-ni-l
Dă-ni-l, maică, dă-ni-l;
Taica mi`l dădea
Maica nu vroia
Că e mic mititel
La trup puţintel;
Nu ştie a domni
Nici a boieri
Dă-ni-l, taică,
Dă-ni-l, maică
Că e lesne a domni
A domni şi-a boieri;
La masă el se şadă,
Împrejurul lui se cată,
Se bea se mănânce
Pahar se rădice
Caftan să-mi îmbrace
Cal bun să`ncalece,
Pe poartă să-mi easă
Oşti să`nşiruiască
Oşti moldovineşti
Şi craioveneşti,
Şi chiar munteneşti
De la Bucureşti.
El se pregătească
Şi se împărţească,
Lefi la lefegii,
Cai pe la spahii,
Arme la armaşi,
Cai la călăraşi.
Remăi dară sănătos
Cam în vestea lui Hristos“


Colindul Sfântului Andrei, unic în Dobrogea

Unul dintre cele mai vechi colinde din Dobrogea este considerat a fi şi cel mai frumos. Acesta este Colindul Sfântului Andrei. Părintele-călugăr Paisie explică în ce constă unicitatea colindului al cărui autor a rămas anonim.

„Colindul este închinat nu în primul rând Mântuitorului Iisus Hristos şi Maicii Domnului, ci Apostolului Andrei, ucenicul cel dintâi al Domnului. În versurile colindului sunt prezenţi cei doi corifei ai istoriei noastre vechi, Decebal şi Traian.

Se ştie, din izvoarele istorice scrise, că în iarna anilor 101-102 şi în primăvara lui 102, împăratul Traian s-a deplasat personal în sudul Dobrogei, unde geţii localnici se ridică împotriva stăpânitorilor romani, bătălia decisivă dându-se pe platoul de la Adamclisi. Victoria a fost a romanilor, astfel că geţii dobrogeni şi urmaşii lor, geto-daco-romanii, vor sta sub stăpânirea Imperiului încă 500 de ani, trecând apoi, pe rând, sub alte stăpâniri străine (slavi, avari, bulgari, bizantini, cumani, pecenegi, tătari şi turci, până în 1878, când Dobrogea este redată României.

Colindul vorbeşte şi de un schit aflat într-o pădure de arţari, aluni şi tei. Şi tot un specific al acestor colinde, dar şi al altor creaţii folclorice dobrogene, dedicate Sfântului Andrei, este faptul că ele sunt proprii românilor, iar cele din Dobrogea sunt mai frumoase decât toate celelalte, din ţara noastră, închinate Apostolului. Totodată, ele dovedesc vechimea Creştinismului la români, precum şi apostolicitatea Bisericii româneşti“, arată părintele-călugăr Paisie.

    „Colo, pe grindei,
    Crâng de alunei,
    Val de arţărei,
    Sfânta mănăstire,
    Loc de tăinuire,
    Şi tămăduire;
    Şi piteşte-n tei
    Casa lui Andrei,
    De la schit la cruce
    Scară care duce,
    Din cruce de schit,
    Scări de coborât...
    De la schit în sus
    Crucea lui Iisus,
    De la cruce în tei
    Casa lui Andrei...
    La schitul din tei
    Crucea lui Andrei,
    Cine că-mi venea
    Şi descăleca?
    Venea Decebal,
    Călare pe-un cal.
    Sfinţii că-i găsea,
    Cu ei că-mi vorbea,
    Dar nu se-n china,
    Nici cruce-şi făcea.
    La schitul din tei
    Crucea lui Andrei,
    Traian că venea,
    La slujbă şedea,
    Slujba asculta
    Şi îngenunchea,
    Şi nu se-nchina...
    Pe murg călărea
    Şi cale-şi lua,
    La cetatea lui,
    A Trofeului...
    Andrei col-la schit,
    Uita c-a ieşit
    Cu papucii lui
    Talpa raiului,
    Şi potcapu lui
    Arca cerului,
    Cu veşminte sfinte
    Fraţii înainte,
    Cu toiag şi cruce,
    Candele-n răscruce,
    Lumânări aprinse,
    Vâlvătăi cuprinse...
    Iar Sînt Andrei,
    Sub crucea din tei,
    Schitul din grindei,
    Se roagă mereu,
    La Bun Dumnezeu...“

 

Tot din Dobrogea au plecat şi au cucerit lumea teologii care formează Corala Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului, desemnată cel mai bun cor bărbătesc din lume. Constănţenii au avut prilejul să-i asculte la concertul de colinde oferit de Arhiepiscopia Tomisului, la Casa de Cultură din Constanţa, precum şi în alte spectacole susţinute din această perioadă. 

„Poate că nimic nu defineşte mai mult condiţia noastră umană decât starea de colind. Suntem cu toţii colindători. Colindăm prin timp, prin inimi şi prin moarte, pentru ca în cele din urmă să putem colinda transfiguraţi la curţile de lumină ale Acelei Gazde decât care nu există alta, nici mai darnică, nici mai mare“, ne învaţă filosoful Vasile Chira, profesor la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ din cadrul Universităţii „Lucian Blaga“ Sibiu.

Vă mai recomandăm

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga

Urarea corectă de Sărbători. De ce este pleonastică formula „Crăciun fericit“

„Omul este bradul pe care Dumnezeu L-a împodobit cu daruri“. Părintele Eugen Tănăsescu ne învaţă semnificaţia pomului de Crăciun

Iubirea se face Prunc. Naşterea Domnului şi ocultarea Crăciunului

FOTO VIDEO Cel mai vechi şi mai frumos colind din Dobrogea - Colindul Sfântului Andrei. O istorie relatată de părintele Paisie

FOTO Dobrogea obiceiurilor păgâne de Crăciun. Cum au supravieţuit colindele în zonele ocupate de Imperiul Otoman

FOTO VIDEO Armonia, cel mai bun cor bărbătesc din lume

Ei sunt campionii olimpici în sutană. Ascultaţi Corala Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului, cea mai bună din lume! FOTO/VIDEO

Crăciunul unui preot

Crăciunul, eliberarea din Matrix

Cum ne furăm singuri Crăciunul

 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite