Un deputat turnător aflat în „structurile BOR“ a vrut să-i scape pe popii care au semnat cu Securitatea când Camera Deputaţilor i-a dat pe mâna CNSAS
0
Camera Deputaţilor a adoptat tacit propunerea deputatului constănţean Remus Cernea prin care preoţii de toate cultele să poată fi deconspiraţi. Propunerea urmează să fie înaintată Senatului. Cel mai înverşunat oponent a fost deputatul PSD Ciprian Nica, fosta sursă a Securităţii, care acum face parte din Adunarea Naţională Bisericească.
În ciuda piedicilor care au fost puse de parlamentarii Comisiei Juridice pentru aprobarea modificării legii prin care şi preoţii să poată fi verificaţi de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), propunerea a trecut de prima cameră, urmând să fie înaintată Senatului.
La sfârşitul anului trecut, deputatul constănţean independent Remus Cernea a depus un proiect de lege care să modifice Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 din 5 martie 2008, conform căreia preoţii erau exceptaţi de la verificare. Iniţial, oricine putea să ceară deconspirarea turnătorilor, însă parlamentarul UNPR Eugen Nicolicea a introdus un amendament, prin care preoţii pot fi verificaţi de CNSAS, dar numai la solicitarea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin. Din 2008, nu s-a depus nicio solicitare de deconspirare din partea cultelor din România. Problema a ajuns şi pe masa magistraţilor de la Curtea Constituţională, care au decis că modificarea legislativă, adică de exceptare a preoţilor de la decospirare, nu afectează procesul democratic.
Durerile facerii unei legi
Propunerea lui Cernea, care a fost susţinută de încă şapte colegi parlamentari, a întâmpinat multe piedici. „Ea a primit aviz negativ din partea Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor. Ciprian Nica, vicepreşedintele comisiei, a supus-o la vot în comisie fără ca anterior să existe o dezbatere. Prin urmare, ea a fost retrimisă de colegi pentru a fi dezbătută. Era normal ca eu, ca iniţiator, să explic celor 24 de colegi din comisie de ce este necesar să se modifice legea. Pentru că mi se pare o reparaţie morală. Trebuie să ne cunoaştem istoria şi, mai mult decât atât, se încalcă principiul egalităţii în faţa legii“, susţine deputatul costănţean.
Numai că nici a doua oară propunerea nu a avut câştig de cauză, după ce acelaşi deputat Nica a convocat o nouă şedinţă a Comisiei Juridice cu un singur punct pe ordinea de zi, respectiv această propunere, fără să se respecte legea. Legal este ca şedinţa să fie anunţată cu minimum 24 de ore înainte. Graba cu care s-a convocat şedinţa este înţeleasă, din moment ce propunerea a primit tot vot negativ, fără să existe totuşi o dezbatere pe subiect.
Remus Cernea FOTO Arhivă personală
Ulterior, colegii din Parlament nu au mai trimis-o la comisie şi, cum a urmat o perioadă în care în Camera Deputaţilor nu s-a întrunit cvorumul, legea a fost adoptată tacit, întrucât, conform Constituţiei, prima cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile, iar în cazul în care se depăşeşte acest termen se consideră că proiectul de lege a fost adoptat. Pe site-ul Camerei Deputaţilor, propunerea de lege apare ca fiind adoptată tacit pe 10 mai 2016, atunci când a fost îndeplinit cvorumul.
Conştiinţa lui Nica
„Am votat cum mi-a dictat conştiinţa“, a replicat deputatul Ciprian Nica. „De altfel, toţi cei din comisie au dat un vot negativ“, completează el. Parlamentarul spune că îl apreciază pe Remus Cernea, care a avut unele propuneri bune, cum ar fi cea legată de declararea delfinilor persoane non-umane, însă consideră că după 26 de ani de la Revoluţie nu mai este nevoie de aşa ceva.
„Deschidem Cutia Pandorei şi nu ştim ce-o să iasă. Ţara, după 26 de ani de la Revoluţie, nu mai are nevoie de aşa ceva. Nouă ne trebuie nişte treburi serioase. Am auzit că mi-a făcut şi plângere la Biroul Permanent“, spune Nica.
Deputatul PSD Ciprian Nica face parte din Adunarea Naţională Bisericească, organismul central deliberativ al BOR, pentru probleme administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. Mai mult decât atât, el a dus propria luptă cu CNSAS, organism care i-a dat verdict de colaborare cu fosta Securitate, decizie consfinţită ulterior şi de Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr, 5625 din Dosarul 8247/2/2008.
Pe când era elev la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Ploieşti, Ciprian Nica a semnat un angajament cu fosta Securitate la data de 2 iunie 1976, preluând numele conspirativ „Bratosin“. În sentinţă sunt enumerate şi câteva dintre notele informative pe care le dădea actualul deputat. El informa Securitatea că elevii cu care era coleg ascultau Europa Liberă, că un altul vorbea despre capitalism, că alţii se împrieteniseră cu elevii străini care învăţat la acelaşi liceu. „Într-una din serile petrecute în camera elevului N.M., unul dintre elevii străini, F.A., întreţinea discuţii politice, şi anume despre capitalism, despre diferenţa dintre viaţa din socialism şi capitalism“, scria tânărul Ciprian Nica în notele transmise Securităţii.
Ciprian Nica FOTO Camera Deputaţilor
A semnat că nu a fost turnător
În acelaşi dosar aflăm că elevul de atunci a ajuns să semneze cu Securitatea după ce a fost prins că îşi cumpărase două radiocasetofoane de la elevi străini, motiv pentru care a fost chemat în biroul directorului şi i s-a spus: semnează cu Securitatea sau urmează să fie exmatriculat. „Pentru a nu-şi pune părinţii într-o situaţie jenantă, a acceptat să semneze angajamentul“, se arată mai departe.
Deputatul Ciprian Nica mărturiseşte că a ajuns să respecte fosta Securitate şi că reprezentanţii CNSAS vor să distrugă tot. El spune că a pierdut procesul pentru că unele acte, foarte importante, cum ar fi contraexpertizele, nu au ajuns la dosarul său, dar şi din cauza faptului că nu i s-a acceptat proba cu martori. „Dacă refuzam atunci să semnez m-aş fi ales cu dosar penal. Iar ceea ce nu se mai spune este că un ofiţer a cerut atunci să fie scos din sistem. Eram elev în clasa a XI-a. Unde puteam să mă duc eu atunci?“, se întreabă el.
De altfel, deputatul a semnat pe propria răspundere, înainte de a deveni parlamentar, faptul că nu a fost colaborator al Securităţii. „Este o problemă aici“, spune Florian Bichir, membru în Colegiul CNSAS. „Ei nu răspund prin «da» sau «nu», ci taie cu o liniuţă la secţiunea în care sunt întrebaţi dacă au colaborat sau nu cu Securitatea. Pentru a evita astfel de situaţii pe viitor, CNSAS duce negocieri cu Biroul Electoral Central pentru ca toţi candidaţii să scrie explicit dacă au fost turnători“, explică Florian Bichir.
Preoţii care au semnat cu Securitatea
ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este unul dintre cei mai cunoscuţi ierarhi ai BOR despre care s-a stabilit cu siguranţă că a fost turnător la Securitate. ÎPS Pimen şi-a început cariera de turnător al Securităţii în 1975, atunci când era ghid la Mănăstirea Putna, cu numele conspirativ „Sidorovici“. Ulterior, Pimen a fost racolat de Direcţia de Informaţii Externe, cu numele conspirativ Petru, fiind trimis în misiuni externe în Germania, SUA şi Israel.
Nicolae Corneanu, fostul mitropolit al Banatului, care a murit în urmă cu un an, a fost primul şi singurul ierarh din BOR care a recunoscut colaborarea cu Securitatea. Conform CNSAS, Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste între 1950 şi 1988.
Pe vremea când era asistent teolog la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost chemat la sediul Miliţiei, unde a fost convins să semneze, în septembrie 1987, un acord de colaborare cu fosta Securitate, având numele de cod „Mache“. În apărarea sa, ÎPS Teodosie spune că „am fost obligat să semnez acel angajament“. Angajamentul a fost scris pe data de 29 septembrie 1987, pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Iată conţinutul lui: „Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Pricopie şi al Elisabetei, născut la 12 decembrie 1955 în localitatea Vatra-Dornei, judeţul Suceava, mă angajez să nu divulg faţă de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea în problemele de interes major ale statului nostru“. ÎPS Teodosie are două decizii de necolaborare cu Securitatea.
Preotul Vladimir Petercă a fost primul cleric catolic din România dovedit drept colaborator al Securităţii, iar arhivele cercetate de CNSAS îl indică pe preot drept unul dintre cei mai apreciaţi turnători de către cadrele infamei structuri a regimului comunist. Preotul a semnat pactul de colaborare în 1971, iar meritele dovedite prin rapoartele dese, întocmite de multe ori peste aşteptările Securităţii l-au propulsat la Vatican, unde a plecat să-şi aprofundeze studiile, începând cu 1973. Petercă a semnat rapoartele sub numele conspirative „Preda“ şi „Radu“.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
Se încarcă comentariile...
