Spectacol-eveniment pentru un actor îndrăgit al Constanţei. Vasile Cojocaru, comemorat la 10 ani de la dispariţie
0Un spectacol-eveniment are loc la Constanţa, în memoria îndrăgitului actor Vasile Cojocaru, care a plecat dintre noi mult prea devreme. Ică abia împlinise 60 ani când a murit subit, în timpul unui curs de actorie pe care-l ţinea la Casa de Cultură din Constanţa.
Spectacolul-eveniment „In memoriam Vasile Cojocaru“ se desfăşoară luni, 20 ianuarie, de la ora 19.00, la Teatrul de Stat Constanţa (sala Fantasio), unde sunt aşteptaţi toţi cei care l-au iubit: colegii, foştii studenţi, prietenii, familia, spectatorii.
Născut la 17 ianuarie 1950, la Constanţa, absolvent al Liceului Mircea cel Bătrân, Vasile Cojocaru s-a întors ca actor în oraşul său, unde a debutat la 31 octombrie 1974, odată cu regizorul Silviu Purcărete.
GALERIE FOTO CU ACTORUL VASILE COJOCARU
„A fost un actor splendid, cu un talent copleşitor, cu o voce excepţională, gravă şi pătrunzătoare.
A realizat peste 50 de roluri pe scena teatrului, a scris scenarii de teatru antic, cuplete de musical, a jucat în filme, a publicat mai multe volume de poezie, consacrându-se ca o mare personalitate culturală a oraşului pe care l-a iubit.
A lăsat în urmă amintiri frumoase şi regrete sfâşietoare. Actor, poet, profesor de actorie, Vasile Cojocaru, Ică, pentru prieteni, a marcat în multe şi frumoase feluri viaţa culturală a oraşului în care s-a născut şi vieţile constănţenilor care l-au întâlnit“, spun colegii de la Teatrul de Stat Constanţa.
În ziua de 20 ianuarie 2010, actorul Vasile Cojocaru, care abia împlinise 60 ani, a spus „Adio“ vieţii, în urma unui infarct. S-a aflat până în ultima clipă acolo unde a iubit să fie: pe scenă, în faţa unui public căruia-i preda lecţii de actorie.
„Vineri, 17 ianuarie 2020, Vasile Cojocaru ar fi împlinit 70 de ani. Avea doar 60 de ani, abia împliniţi, atunci când a plecat dincolo, într-o zi geroasă de ianuarie a anului 2010. În 20 ianuarie se împlinesc 10 ani de când cei care l-au iubit îi duc dorul şi se vor întâlni pe scena şi în sala Teatrului de Stat Constanţa pentru a spune acest lucru, fiecare în felul său“, descrie Teatrul de Stat Constanţa întâlnirea de luni, 20 ianuarie, la care intrarea este liberă.
Vasile Cojocaru în piesa „Omul în piele de şarpe“ Sursa Teatrul de Stat Constanţa
Vasile Cojocaru era descris astfel în volumul „Thalia ex Ponto”, apărut în 2001 sub semnătura regretatei Georgeta Mărtoiu, secretar literar al teatrului constănţean:
„Toate rolurile jucate de Vasile îl atestă ca pe un actor cu mare personalitate, cu gândire înaltă şi cu inteligenţă de sub al cărei control nu scapă nimic. O stare imprecisă şi neliniştitoare de tristeţe, zădărnicie, aspiraţie spre imposibil sau spre nicăieri, venind toate de dincolo de cuvintele textului, învăluie eroii săi dramatici, apropiindu-i de sufletul spectatorului şi fixându-i definitiv acolo, mai bine decât ar face-o vorbele.
Mă gândesc la Val Xavier („Omul în piele de şarpe”), la Abel, fiul cel bun din faimosul spectacol „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă”, la Leonard Brazil („Cum se numeau cei patru Beatles?”), la Boiangiu („Trăsura la scară”) sau la El („Nu sunt Turnul Eiffel”), rol în care a fructificat şi nebănuite calităţi muzicale. Dar mă gândesc în special la rolurile din dramaturgia antică: Oreste („Legendele Atrizilor”), din nou Oreste („Andromaca”), Odiseu („Hecuba”) şi mai ales la strălucitorul său Oedip, căruia actorul i-a conferit umanitate vie şi caldă, indicibilă sfâşiere şi reţinută tristeţe, într-un cuvânt, măreţie tragică, dar omenească.
A realizat, în 25 de ani, aproximativ cincizeci de personaje, foarte multe de dimensiuni copleşitoare, însă socotesc că e departe de a fi dat la iveală tot ceea ce poate. Cred că rolurile mari încă îl aşteaptă - poate Richard, poate Faust. Poate că ele îi vor încununa o viaţă ca o flacără pusă în slujba teatrului.
Vasile Cojocaru este un foarte înzestrat om al condeiului, cunoscător al marii literaturi şi al subtilităţilor limbii. A creat scenariile marilor spectacole de teatru antic „Oedip” şi „Troia”, folosind nu doar dramatugia, ci şi literatura epică a acelei perioade. A scris cupletele pentru musicalul „Regele cerb”. Cu candoare şi umor, a investigat universul copilăriei, publicând un minunat volum de versuri, „Expediţii în miniatură” (Ed. Ion Creangă, 1980), cu lirism şi melancolie cenzurată, pe acela al iubirii, „Imperfectele melancolii” (Ed. Albatros, 1983). A creat textul spectacolului de versuri şi muzică „Lecţie de dragoste la prima vedere”, pe care l-a jucat şi cântat împreună cu Liviu Manolache”.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
