Regata tragică de la Marea Neagră. Misterul dispariţiei, acum 50 de ani, a echipajului Gressianu - Ciocoiu, la o competiţie oficială de vele
0
În urmă cu 50 ani se întâmpla la Constanţa cel mai negru episod din istoria velierelor româneşti: un echipaj de pe o ambarcaţiune nu mai ajungea niciodată la linia de finish. Era ziua de 27 mai 1966, iar competiţia la care s-a petrecut tragedia era organizată chiar de Marina Militară.
În după-amiaza zilei de 27 mai 1966 se dădea, la Constanţa, startul pentru Regata Cupa Mării Negre, competiţiei patronată de Marina Militară. La plecare s-au aliniat ambarcaţiunile pregătite să plece în prima cursă a regatei, din prima zi a competiţiei. Printre acestea, şi velierul manevrat de echipajul format din Mircea Gressianu (mus) şi Dan Ciocoiu (skipper).
Condiţiile erau neprielnice pentru navigat, cu vânt puternic şi valuri înalte. Dar precum ceilalţi competitori, Gressianu era la vârsta de 23 ani un navigator redutabil, fiind component al lotului naţional al României la Clasa Flying Dutchman (FD) şi legitimat la secţia de yachting a Clubului Sportiv Progresul-Bucureşti. Ciocoiu făcea parte, de asemenea, din lotul naţional la Clasa FD.
Ambarcaţiunile au luat startul din zona Portului Tomis, travers de Constanţa, plecând către larg, la peste 6 mile maritime distanţă, şi urmând să meargă paralel cu ţărmul. După câteva ore, primele bărci au început să ajungă la linia de finish. Unele abandonaseră cursa, din cauza furtunii periculoase. Toate au fost consemnate în registrul regatei. Una singură, însă, n-a mai ajuns niciodată la final: velierul lui Gressianu şi Ciocoiu.
Căutările au început a doua zi, în zorii zilei de 28 mai 1966. În jurul orei 5,00, un avion Aviasan a pornit în căutarea bărcii, în zona de frontieră a României. Toată aria a fost survolată, dar niciun semn despre echipajul dispărut nu a fost semnalat. În jurul orei 7.00, antrenorul Nicolae Calcan, oficial al cursei, a obţinut aprobarea de a ieşi cu o navă în căutarea celor doi sportivi dispăruţi. El a reuşit să găsească singurul semn de la echipaj: barca plutind în derivă, travers de Capul Midia. Dar navigatorii nu erau nicăieri. După două zile de căutări, operaţiunile au fost întrerupte de autorităţile comuniste.
Misterul dispariţiei de la bordul navei nu a fost elucidat niciodată. Se crede că Mircea Gressianu şi Dan Ciocoiu au căzut în apă din cauza unei furtuni puternice, care le-a răsturnat barca. S-a mai spus că navigatorii ar fi fugit la turci, luaţi de o altă ambarcaţiune mai puternică. Nicio vestă de salvare nu a fost găsită plutind.
Familia i-a căutat îndelung, inclusiv în străinătate, sperând că va primi un semn de viaţă de la cei pe care îi sperau evadaţi. Puteau fi amnezici, au mai sperat rudele, important era să fie salvaţi. Totuşi, nici după Revoluţie, semnul mult-aşteptat n-a mai venit niciodată.
În 23 septembrie 2015, fratele mai mic lui Mircea Gressianu, Emilian Gressianu, care participase şi el la acea regată, a obţinut de la Tribunalul Constanţa declararea definitivă a morţii lui Mircea Gressianu. Era unicul său urmaş. Decisivă a fost mărturia unui veteran de război nonagenar, contraamiralul în retragere Petre Zamfir, care fusese preşedintele Comitetului de cursă al regatei. Instanţa a fost convinsă de un document ultrasecret, eliberat la cererea Tribunalului de către Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, de la Piteşti, ce fusese extras din fondurile de arhivă ale Comandamentului Marinei Militare şi Brigăzii 4 Grăniceri, din anul 1966. Acesta conţinea informaţii despre dispariţia a doi concurenţi din Bucureşti, participanţi la o regată pe mare, fără a li se specifica numele. Comuniştii au preferat să închidă rapid cazul, pentru că nu puteau să îl explice şi pentru că nu voiau să facă prea mult zgomot în jurul tragediei nautice.
Mircea Gressianu - velistul dispărut pe Marea Neagră la 27 mai 1966 Sursa foto magazin-nautic.ro
„În anii următori competiţiile de yachting au fost mutate pe lacul Siutghiol şi nimeni nu a mai pomenit nimic despre eveniment sau despre cei doi sportivi dispăruţi. În anul 2015, la sugestia mea, Clubul Nautic Român a decis instituirea Regatei Memorialul Mircea Gressianu, organizată pe lacul Techirghiol, în ultima săptămână a lunii august, concurs ce este dedicat veliştilor amatori şi debutanţi“, a declarat Emilian Gressianu.
Ancoră de flori pentru marinari
Mircea Gressianu a fost declarat mort, după aproape jumătate de secol de la dispariţie. Clubul Nautic Român consideră că velistului Mircea Gressianu trebuie să-i fie acordat, post-mortem, Ordinul Meritul Sportiv, de aceea a cerut acest lucru Federaţiei Române de Yachting şi Ministerului Tineretului şi Sportului. Cele două foruri au fost solicitate să propună acest lucru preşedintelui României Klaus Iohannis. Clubul Nautic Român Clubul Nautic Român a organizat vineri, 27 mai, ceremonialul nautic pentru comemorarea a 50 de ani de la dispariţia echipajului de velişti alcătuit din Mircea Gressianu şi Dan Ciocoiu.
Evenimentul, ce poartă totodată şi semnificaţia unei despărţiri simbolice de cel omagiat, după ce a fost declarat oficial decesul său, s-a desfăşurat conform tradiţiilor practicate de către Corpurile marinarilor militari şi civili din flotele naţiunilor maritime nord-atlantice. Ceremonia nautică s-a încheiat cu omagierea marinarului sportiv trecut în eternitate, acordarea salutului pe covertă, marcarea încheierii Ultimului Cart prin baterea clopotului de la bord şi lansarea la apă a ancorei de flori. Evenimentul, coordonat de secretarul general al Clubului Nautic Român, contraamiral de flotilă (rez) dr. Ion Custură, s-a desfăşurat pe mare, la bordul pilotinei Egir şi al yachtului Corsarul, în rada exterioară a Portului Tomis, în dreptul Monumentului Crucea Marinarului de pe faleza Cazinoului din Constanţa. Acţiunea a fost organizată cu sprijinul Ligii Navale Române, Agenţiei Române pentru Salvarea Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) şi a Gărzii de Coastă.
Emilian Gressianu, fratele lui Mircea Gressianu, aducându-i un omagiu la 50 ani de la dispariţie
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
