Garantat de România. Aceleaşi terenuri din Constanţa, cumpărate cu acte oficiale pe filiere diferite
0O familie se luptă în instanţă să recapete dreptul asupra propriei investiţii. Nu e un caz singular, iar păţania familiei Zainea este simptomatică pentru ce se poate întâmpla în România unor cetăţeni de bună-credinţă.
În anul 2006, Petre şi Dumitra Zainea din Constanţa făceau o investiţie care să le rămână moştenire copiilor: un teren de 1.000 metri pătraţi situat în zona Palazu Mare. „Nu voiam să-l vindem sau să facem speculă cu el. În cumpărarea acestui teren am investit toate economiile noastre de-o viaţă, pentru a le lăsa ceva copiilor noştri“, spun pensionarii.
Tranzacţia a fost perfectată între vânzătorul persoană fizică şi cumpărător. Instituţiile statului - de la Cadastru, la Fisc şi Primărie - şi-au dat toate acordul, parafând şi avizând acţiunea de vânzare-cumpărare. Actele oficiale au ieşit în scurt timp, urmând circuitul legal. Totul era ca la carte: familia Zainea se putea felicita. Tocmai făcuse investiţia vieţii, chiar înainte ca piaţa imobiliară să explodeze, iar terenul să ajungă să valoreze 1 milion euro.
Bunul, revendicat de un magnat
Bucuria avea să fie de scurtă durată. După doar un an, Petre şi Dumitra Zainea avea să fie citată în instanţă de altă familie, a magnatului Adolf Bâclea, care susţinea că este adevărata proprietară a terenului. Adolf Bâclea a demonstrat cu acte că a intrat, împreună cu soţia Irina, în posesia aceluiaşi teren, dar şi a altora din aceeaşi zonă, pe altă filieră decât cea pe care a cumpărat familia Zainea. Rândurile de acte întocmite şi eliberate de instituţiile statului relevă că aceeaşi parcelă a fost înregistrată de două ori: o dată - individual, altă dată - inclusă într-un teren mai mare.
Iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi altor proprietari din zonă: Nasif Ali Zait sau Ion Paraschiv. Zait a cumpărat terenul în 2001, tot 1.000 metri pătraţi. „Din toate actele făcute nu a reieşit vreo clipă că terenul ar avea probleme. Totul era perfect legal. Am obţinut avize, autorizaţii, cadastru, intabulări. Ca apoi să mă trezesc cu citaţii că nu este terenul meu. Fusese recadastrat de Bâclea“, relatează Zait.
Vecinul Ion Paraschiv a plătit taxele şi impozitele pe terenul de 1.000 metri pătraţi cumpărat în 2005, până când funcţionarii de la Fisc i-au atras atenţia că pentru acel activ mai plăteşte cineva dări către stat. „N-au vrut să spună cine. Acum sunt blocat. Terenul meu, practic, este revendicat de altcineva, fără ca eu să fiu înştiinţat. Bănuiesc că e aceeaşi filieră prin care sunt hărţuiţi vecinii mei“, arată Paraschiv.
În procese de 7 ani
De 7 ani, familia Zainea se luptă în instanţă să obţină dreptul de a se numi, definitiv, proprietari ai terenului. „Cum este posibil să existe două cărţi funciare pentru acelaşi imobil? Am lucrat mulţi ani la Administraţia Finanţelor Publice şi pot să afirm că nu este posibil aşa ceva. Este imposibil să existe două matricole pentru acelaşi bun sau două cărţi funciare pentru acelaşi bun. Nici legiuitorul nu a prevăzut aşa ceva. Noi am intabulat primii, deci ar trebui să avem câştig de cauză, fără doar şi poate“, spune Dumitra Zainea.
Oamenii sunt de aceeaşi părere: principala vină o are Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. „Situaţia este aşa: am cumpărat un bun gata intabulat, pe care nu-l cumpăram în condiţiile în care Cartea Funciară îşi făcea datoria şi nu ar fi emis liber la vânzare. Deci dacă Oficiul de Cadastru nu ar fi emis certificatul de grefă pentru vânzare, astfel fiind garantul unei vânzări – cumpărări legale şi fără probleme, noi nu eram victime şi nu ne petreceam bătrâneţile pe uşile justiţiei“, spun soţii Zainea.
Când a primit citaţia în instanţă, Petre Zainea a făcut infarct, apoi a fost supus unei operaţii, de la care este purtătorul unui stimulator cardiac.
Funcţionarii de la Cartea funciară, care este registrul imobiliar al Cadastrului, i-au sfătuit pe oameni să lase procesul să-şi urmeze cursul, deoarece sunt primii intabulaţi, astfel că nu au motive de îngrijorare. Ceea ce s-a şi întâmplat, în prima instanţă, la Judecătorie fiind respinsă acţiunea lui Bâclea pe acelaşi motiv. Au urmat contestări ale sentinţei, astfel că din 2007 dosarul este plimbat între Judecătorie şi Tribunal, pe motiv de competenţe.
„Dacă OCPI-ul, Cartea funciară, îşi făcea datoria, noi nu ne-am fi petrecut bătrâneţea prin tribunale. Ne judecăm de 7 ani, iar acum ne aflăm tot în faza incipientă. Dosarul a fost trimis spre rejudecare la Judecătorie“, arată familia Zainea.
Justificarea Cadastrului
Marian Mazilu, directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Constanţa, declară că astfel de litigii au fost posibile din cauza erorilor de parcelare.
„Pentru că lotizările au fost făcute fără puncte de reper, fără o expertiză temeinică, avem din păcate astfel de situaţii, mai ales în afara oraşului. N-ar fi trebuit să se întâmple aşa ceva. Zona Palazu Mare este cea mai afectată de aceste suprapuneri de terenuri, în special aproape de şosea. Planul de parcelare vechi, pe baza căruia au fost emise titlurile de proprietate este alcătuit din paralelograme, nu din dreptunghiuri. S-a lucrat cu persoane fizice autorizate, unele au desenat cu mâna.
Actualmente nu avem de-a face cu un cadastru general, sistematic, care să nu mai permită astfel de înregistrări care generează un lanţ de erori. În acest an vom trece la acest sistem. La nivel urban procedura este mai greoaie, va fi un parteneriat public-privat. La nivel rural, procedura a fost deja demarată“, spune Mazilu.
Directorul OCPI arată că dacă instanţa va decide că instituţia se face vinovată de vreo eroare, aceasta va fi bună de plată. „Din câte ştiu eu, niciunul dintre cei care au acţionat OCPI în judecată nu a avut câştig de cauză. Noi urmăm nişte legi, nişte regulamente. La OCPI recepţionăm documente, întocmim documentaţia şi verificăm datele tehnice: suprafeţe, măsurători şi documentele de proprietate. Numai instanţa decide, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, cine este proprietarul de drept al unui teren“, a mai declarat Marian Mazilu.
Legat de acest caz, directorul OCPI Constanţa precizează că deschiderea cărţilor funciare s-a efectuat prin încheierile nr. 20856/25.11.2003 şi nr.10337/07.07.2004 pronunţate de judecătorii de carte funciară.
„Prin urmare, la data pronunţării acelor încheieri, OCPI Constanţa nu exista ca entitate juridică, fiind înfiinţat ulterior prin H.G. nr. 1210/2004. De la data constatării suprapunerii şi vânzărilor succesive ale imobilului, OCPI Constanţa a depus toate diligenţele în vederea găsirii unei soluţii, însă singura în măsură să soluţioneze o suprapunere reală este instanţa de judecată, conform prevederilor legale.
La data de 23.10.2007 a fost formulată o sesizare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, înregistrată la OCPI Constanta sub nr. 11092/23.10.2007, cu privire la constatarea săvârşirii unor fapte ce pot constitui obiectul unor fapte de natură penală, în legătură cu parcela A451/48 situată în municipiul Constanţa, zona Palazu Mare.
Efectul înscrierilor în cartea funciară este de opozabilitate faţă de terţi, nu au efect constitutiv, prin urmare deschiderea unei cărţi funciare nu reprezintă nici măcar o constatare a unui drept de proprietate, ci doar face cunoscut terţilor existenţa unui drept de proprietate.
Efectul constitutiv sau translativ de proprietate îl produc actele de proprietate, care nu emană de la OCPI Constanţa, vânzarea, respectiv cumpărarea efectuându-se doar în faţa organelor abilitate cu consimţământul valabil al vânzătorului, respectiv cumpăratorului“, a declarat Marian Mazilu.
Vă mai recomandăm
Ponta a trimis Corpul de Control la Oficiul de Cadastru Călăraşi
Se încarcă comentariile...
