FOTO Obiectele aurite de pe masa Regelui Carol I. Erau primite în dar de la Napoleon Bonaparte, cu care se înrudeau Hohenzollernii prin alianţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Piesă din serviciul de voiaj al Regelui Carol I Sursa capodopere.ro
Piesă din serviciul de voiaj al Regelui Carol I Sursa capodopere.ro

Regele Carol I pleca în călătorii însoţit de obiecte speciale care să-i asigure confortul oriunde s-ar fi dus. Serviciul de masă al regelui era însă o piesă extrem de preţioasă, fiind dăruit de însuşi Napoleon Bonaparte.

Când pleca în călătorii, Regele Carol I lua masa folosind un serviciu special de masă. Tacâmurile şi vesela erau un cadou de preţ, moştenit de Carol I de la bunica sa, Stephanie de Beauharnais, nepoata prin alianţă a lui Napoleon Bonaparte prin prima sa soţie, Joséphine de Beauharnais, prima împărăteasă a Franţei. 

Stephanie se bucura de afecţiunea cuplului suveran francez, astfel că şi-a botezat una dintre fiice Joséphine, în onoarea celebrei sale mătuşi. Mica Joséphine avea să devină soţia lui Karl de Hohenzollern-Sigmaringen şi mama regelui Carol I.

Dar Stephanie de Beauharnais, bunica lui Carol, primise un dar minunat de la unchiul şi mătuşa ei: acest serviciu de masă, care avea pe capacul bolului central monograma „S“ de la „Stephanie“. Ea l-a dăruit fiicei sale Joséphine, care l-a lăsat moştenire fiului său care urcase pe tronul României. 

GALERIE FOTO CU SERVICIUL DE VOIAJ AL REGELUI CAROL I

„Într-o scrisoare adresată surorii sale, Maria de Flandra, în decembrie 1901, regele Carol I îi scria că a trimis <frumosul serviciul de călătorie care provine de la Napoleon I, pe care mama mi l-a lăsat moştenire> la o expoziţie organizată la Berlin, după ce a fost curăţat şi parţial restaurat“, descrie dr. Cristina Anton-Manea, de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Serviciul de masă fusese creat de un argintar ilustru al Europei nobile - Martin Guillaume Biennais (1764 – 1819). Alături de Henri Auguste şi de Jean-Baptiste-Claude Odiot, Biennais se număra printre cei trei argintari iluştri ai curţilor imperiale din Franţa şi Rusia. Este făcut din argint aurit, lemn de mahon, metal comun, cristal, fontă, prin tehnici de turnare, batere, aurire, cizelare, şlefuire, ştanţare. 

„Dintre numeroasele servicii similare celui pe care-l deţine Muzeul Naţional s-au păstrat numai şase în lume, dar acesta se aseamănă din punct de vedere constructiv cel mai mult cu cel dăruit de Napoleon surorii sale Paulina Borghese (diferă numai prin detaliile ornamentale). Dar, în timp ce serviciul Paulinei Borgheze este sobru, numai cu cifra împăratului, celui din colecţia noastră nu-i lipseşte aproape nici unul dintre motivele decorative ale epocii aplicate în argintărie, mobilier, panouri murale şi textile“, explică dr. Anton-Manea

Piesă din serviciul de voiaj al Regelui Carol I Sursa capodopere2019.ro

Serviciul de voiaj al Regelui Carol I Sursa capodopere2019.ro

Istoricii spun că atunci când a realizat acest serviciu, argintarul Martin Guillaume Biennais a fost copleşit de arhitectul Charles Percier, care i-a desenat multe dintre piesele realizate în atelierele sale. „Percier a fost creatorul sistemului decorativ al stilului Empire, dar şi-a exercitat influenţa mai ales asupra argintarilor, iar dintre aceştia Biennais i-a reprodus desenele cu mare fidelitate şi minuţiozitate. Serviciul Stephanie de Beauharnais îl putem considera o sinteză a stilului Empire“, spune specialistul MNIR.

Serviciul de masă a fost realizat între anii 1804 (când Napoleon devine împărat) şi 1806 (când Stephanie de Beauharnais s-a căsătorit cu principele de Baden). Istoricii cred că acesta putea fi un dar primit la căsătorie din partea împăratului. Transmis în familie, serviciul imperial a devenit una dintre piesele foarte valoroase ale Muzeului Naţional de Istorie.

Este compus din patru vase, un bol central, un bol simplu, două linguri mari, o furculiţă cu patru ghimpi, şase farfurii, patru pahare mari, patru pahare mici, cinci flacoane de sticlă şi cinci plăci de fontă. A fost păstrat în patrimoniul Casei Regale până în 1948, când a fost trecut Studioului cinematografic Buftea, de unde, în 1970, a intrat în proprietatea Muzeului Naţional de Istorie, dar cu o compoziţie uşor modificată. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Cum arată armele unor domnitori legendari din istoria României

FOTO Dobrogea, locul de întâlnire pentru diplomaţii străini la 1900. „Are să fie grădina Europei, nu doar a României“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite