Dobrogea, ruda săracă a culturii române. „Este departe de a fi percepută ca un spaţiu al valorilor culturale şi spirituale“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Statuia poetului Ovidiu, exilat la Tomis                                 FOTO: Călin Gavrilaş
Statuia poetului Ovidiu, exilat la Tomis                                 FOTO: Călin Gavrilaş

Tratată cu maxim dezinteres şi minime investiţii în cultură din partea administraţiilor locale, Dobrogea şi, mai ales, Constanţa, s-a „debranşat“ de la evenimentele culturale majore ale României.

După mai bine de 140 de ani de când Dobrogea a revenit la teritoriul României, oamenii de cultură din spaţiul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră trag un semnal de alarmă: Dobrogea a devenit ruda săracă a culturii române, fiind decuplată de la marile evenimente culturale.

Teritoriu cu un potenţial cultural imens, Dobrogea, spun specialiştii, nu a ştiut să-şi facă cunoscute atuurile, personalităţile, şi a fost tributară, mai ales în ultimii 30 de ani, unor administraţii locale total dezinteresate de fenomenul cultural. Mai mult, istoria, tradiţiile, personalităţile Dobrogei sunt necunoscute majorităţii locuitorilor de aici, iar în restul ţării a vorbi despre Dobrogea devine ceva „exotic”, spune istoricul Lavinia Dumitraşcu, în cadrul unei întâlniri a oamenilor de cultură organizate de Asociaţia Casa Mării Negre/Black Sea House.

Una dintre cauze pleacă de la specialiştii locali, care nu de puţine ori lipsesc din marile conferinţe naţionale, fie că nu au posibilitatea deplasării, fie că nu sunt invitaţi. Apoi, trebuie recunoscut şi faptul că sunt puţini oameni de valoare dobrogeni care au depăşit graniţa naturală a Dunării şi s-au făcut cunoscuţi la nivelul întregii ţări. Nici Universitatea „Ovidius” nu aduce o plus valoare acestei regiuni, nereuşind să fie pentru Dobrogea ceea ce este Universitatea Babeş-Bolyai pentru zona Cluj.

„Dobrogea nu (mai) este percepută ca fiind o regiune bogată în performanţa resurselor umane, în plan cultural, spiritual, ştiinţific. Elitele proprii ale Dobrogei în aceste domenii nu au notorietate şi nu există (sau sunt periferice) în circuitul naţional al valorilor, în marile dezbateri de idei, în marile procese care se produc în plan naţional în domeniul artei, culturii, spiritualităţii”, spune Dorin Popescu, fost diplomat, preşedinte al Asociaţiei „Casa Mării Negre/Black Sea House”.

Ca rezultat, Dobrogea „s-a decuplat” de la marile procese şi tendinţe culturale şi spirituale care se produc în plan naţional, şi-a pierdut capacitatea de a exista plenar în coeziunile şi structurile culturale şi spirituale valorizate în plan naţional. „Capitala de facto a Dobrogei, Constanţa, este departe de a fi percepută ca un spaţiu al valorilor culturale şi spirituale, comparativ cu Clujul, Iaşiul, Timişoara, Braşovul, Sibiul”, adaugă Dorin Popescu.


                                             Piaţa Ovidiu din Constanţa

Poze Piata Ovidiu Constanta FOTO Călin Gavrilaş

 „Regionalizare istorică”


Istoricul Lavinia Dumitraşcu explică această situaţie chiar prin prisma educaţiei şcolare, arătând că, la această oră, există o regionalizare istorică a României. „În contextul în care la Istorie învăţăm de cele trei ţări române (Transilvania, Moldova şi Ţara Românească), făcând abstracţie de existenţa Dobrogei, la ce să ne aşteptăm? Regionalizarea istorică există de mult. Nu este o chestiune voită.”

Istoricul vorbeşte despre caracterul „regional” al multor întâlniri organizate pe teme culturale la nivel naţional. „Dacă mergem la sesiuni ştiinţifice în Transilvania, acolo vom asculta prelegeri despre istoria Transilvaniei şi foarte puţine din afară, adică din Moldova sau Ţara Românească. În momentul în care dobrogeni merg cu lucrări ştiinţifice, indiferent de subiect, sunt priviţi ca ceva exotic. Nici în Moldova, nici în Transilvania, poate puţin în Ţara Românească, se cunoaşte istoria Dobrogei. Nicidecum chestiuni legate de personalităţi dobrogene, nicidecum chestiuni legate de fineţuri de cercetare.”

Reîntorcându-se la modul în care Dobrogea este prezentată succint în manualele de Istorie, Lavinia Dumitraşcu (foto sus) spune că, în realitate, „Istoria Naţională este tratată ca o rudă săracă. Atâta timp cât într-un manual de istorie sunt patru rânduri despre Mihai Viteazu, Vlad Ţepeş sau Ştefan cel Mare nu vorbim despre o Istorie Naţională. În contextul acestor manuale Dobrogea nu prea apare, nici n-ar avea unde. Poate ar trebui făcut un manual de Istorie a Dobrogei care să fie studiat în această zonă.”

Imagine indisponibilă

Rateurile culturale ale Constanţei

În timp ce alte oraşe, considerate centre culturale regionale, se dezvoltă şi investesc atât în modernizarea urbei, cât şi în valorificarea culturii locale, Constanţa bifează câteva „rateuri culturale”.

„Municipiul Constanţa nu a îndeplinit criteriile necesare pentru depunerea candidaturii de obţinere a statutului de Capitală Europeană a Culturii / CEAC în anul 2021 (la faza de preselecţie au fost depuse 14 candidaturi: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bacău, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu Mureş). De asemenea, anticul Tomis nu are o Strategie culturală care să valorizeze patrimoniul cultural şi spiritual de care dispune”, subliniază Dorin Popescu (foto dreapta).

Alături de cele două „rateuri” se pot adăuga şi absenţa totală a Constanţei în procesele de absorbţie a fondurilor naţionale gestionate direct prin Ministerul Culturii, absenţa din cadrul proiectelor prioritare manageriate la nivel naţional, prin Ministerul Culturii – Capitala Europeană a Culturii, Europalia, Bienala de la Veneţia, Oraşe Europene, Tezaure Umane Vii sau este inclusă modest şi limitat în unele dintre acestea, lipsa unei viziuni de dezvoltare artistică şi a industriilor creative şi culturale din oraş şi multe altele.

Cu toate acestea, oamenii de cultură spun că există o serie de soluţii care pot face din Dobrogea o zonă de interes cultural naţional. Printre acestea sunt: educarea şcolarilor cu privire la istoria şi cultura Dobrogei, o coeziune între mediul de cultură şi administraţiile locale, crearea unor departamente culturale în cadrul primăriilor, organizarea unor întâlniri/mese rotunde în care să se discute aceste aspecte, accesarea de fonduri UE pentru proiecte culturale, crearea unei Strategii Culturale, un barometru de măsurare a realităţii culturale în rândul populaţiei din Dobrogea/Constanţa.

dorin popescu

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Dobrogea mirifică, imortalizată de un fotograf împătimit. „N-ai cum să uiţi aşa ceva, n-ai cum!“

Cum a gafat primăria Constanţa denumirea unui parc. „Neştiinţă de carte în spaţiul public”

Monument pentru politicienii care au schimbat soarta Dobrogei la 1878: „Le suntem recunoscători“. De unde a venit ideea



 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite