De ce nu s-a putut renova până acum sinagoga din Constanţa, monument din care au rămas doar câteva ziduri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ruina templului din Constanţa şi bijuteria din Tulcea
Ruina templului din Constanţa şi bijuteria din Tulcea

Sinagoga din Constanţa, bijuteria arhitectonică ridicată de comunitatea de evrei în anul 1910, este o ruină. Fondurile promise de autorităţi nu mai ajung.

Săptămâna trecută, templul israelit din Constanţa a fost scânteia care a provocat un scandal între intelectualii constănţeni care discutau proiectul strategiei culturale a oraşului. În timpul discuţiilor, Lavinia Dumitraşcu, fiica reputatului istoric Gheorghe Dumitraşcu, a adus în discuţie renovarea sinagogii, monument istoric aflat în stare avansată de degradare.

Unul dintre cei mai vechi istorici ai Dobrogei, profesorul Valentin Ciorbea, fost consilier local PSD pe vremea lui Radu Mazăre, a replicat: „Da’ de ce nu şi-o fac ei, prin asociaţia aia a lor? Ei aşteaptă să le-o facem noi? De ce să le-o facă statul român? Dar de ce nu găsesc ei nişte evrei americani cu bani s-o facă? Vine domnul ăla de la ei şi are pretenţii… Pe urmă mai vine şi ambasadorul ăla al lor şi scoate cifrele alea cu 400.000 de evrei care au murit în Holocaust…“. 

În zilele următoare, toţi reprezentanţii comunităţii evreieşti, inclusiv ambasadorul Israelului David Saranga, s-au simţit obligaţi să taxeze vorbele profesorului, fiind foarte revoltaţi. Deşi cu toţii sunt de părere că moştenirea evreilor trebuie păstrată, când este vorba de renovarea templului israelit, nimeni nu are vreo soluţie.

VIDEO Imagini filmate cu drona în ruina care adăpostea odinioară evreii din Constanţa. Sinagoga rămâne unul dintre cele mai frumoase edificii ale Dobrogei
VIDEO Imagini filmate cu drona în ruina care adăpostea odinioară evreii din Constanţa. Sinagoga rămâne unul dintre cele mai frumoase edificii ale Dobrogei

Sinagogă Constanţa FOTO Arhivă Adevărul 

Sinagoga a fost abandonată de mulţi ani. De doi ani, ruina a fost preluată de Compania Naţională de Investiţii (CNI), care renovează şi Cazinoul din Constanţa. Din păcate, în acest proiect, nu s-a făcut niciun pas înainte. 

Recent, Primăria municipiului Constanţa a emis un nou certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie în regim de urgenţă, pentru că avizele au expirat. 

Pe lângă birocraţie, alte piedici vin să întârzie începerea lucrărilor de renovare ale construcţiei. Reprezentanţii CNI au desemnat un alt proiectant, ale cărui idei de renovare nu au fost pe placul Comisiei Monumentelor Istorice, una din zecile de autorităţi care trebuie să dea un aviz. Prima evaluare a proiectului a fost făcută din banii comunităţii evreilor din Constanţa. În urmă cu doi ani, suma necesară renovării era de şase milioane şi jumătate de lei. Acum, se pare că suma s-a dublat. 

Dorin Popescu, consilierul pe probleme de cultură al primarului Constanţei Vergil Chiţac, este de părere că sinagoga Aşkenază din Peninsulă are o valoare cultural-arhitecturală deosebită, atât la nivel local cât şi în plan naţional. „Refacerea, reabilitarea şi consolidarea acesteia reprezintă o temă care preocupă deopotrivă administraţia locală, cât şi comunitatea culturală. Sinagoga este relevantă nu doar ca obiectiv cultural de sine stătător cu valoare artistică, simbolică, arhitecturală, istorică ridicată, cât şi din perspectiva dublă, complementară, a nevoii prioritare de a valoriza potenţialul istoric, arhitectural şi istoric al Peninsulei şi de a reconfirma angajamentul de sprijin al autorităţilor locale faţă de patrimoniul material şi imaterial al comunităţilor etnice din municipiu. Toate aceste aspecte sunt argumentate şi reflectate pe larg şi în proiectul Strategiei culturale a municipiului, aflat în dezbatere publică”.

Dacă pentru sinagoga din Constanţa nu a existat până acum vreo soluţie, cea din Tulcea, oraş care are o comunitate şi mai mică de evrei, a fost reabilitată în 2014, cu bani de la Guvern şi de la diverşi sponsori din afara ţării. Lăcaşul de cult nu este numai un loc de închinăciune.

sinagoga tulcea

Sinagogă Tulcea FOTO Comunitatea evreilor Tulcea

El este şi un muzeu pentru oricine doreşte să cunoască din istoria zbuciumată a evreilor. Printre fotografiile vechi şi cărţile de rugăciuni în ebraică, în muzeu se află inclusiv o băncuţă unde învăţau copiii la prima şcoală evreiască, în 1942. Din colecţie mai fac parte câteva şaluri de rugăciune, pe care bărbaţii le poartă, de regulă, la slujba de dimineaţă, dar şi chipe. Pe vremuri, în Tulcea erau două sinagogi. 

Vă mai recomandăm:

Singurul om scăpat din naufragiul în care au pierit 800 de evrei: „Nimeni n-a venit să vadă dacă sunt supravieţuitori“

Drama unui evreu care a supravieţuit în trenul morţii: „Cadavrele erau stivuite ca lemnele. Stăteam pe ele ca pe scaune“

„Care sunt jidani, la o parte. Descălţaţi-vă! Românii au stat în faţa trupurilor noastre, să ne apere“! Amintirile evreului care a trăit, la 13 ani, Holocaustul

Deţinutul 108767 sau viaţa ca un iad din lagărul Auschwitz-Birkenau a unui evreu plecat din România: „Aici eşti un zero. Ai ucis? Nu! Ei te socotesc un jidan murdar“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite