De ce mor delfinii din Marea Neagră. Pescuiţi în plase, vânaţi de turişti, sfârşesc în agonie, lipsiţi de auz şi de glas

De ce mor delfinii din Marea Neagră. Pescuiţi în plase, vânaţi de turişti, sfârşesc în agonie, lipsiţi de auz şi de glas

Delfini în Marea Neagră Sursa Mare Nostrum

Biologii marini de la Constanţa fac apel la turişti să nu mai caute delfini ca să-i atingă şi să se pozeze cu ei, pentru că acest lucru le dăunează puternic şi oamenii riscă astfel să pună în pericol viaţa delfinului, mai ales dacă acesta este pui.

Săptămâna trecută, pe litoralul românesc, aproape în fiecare zi un delfin a fost adus de valurile mării, mort, la ţărm. În cazul unuia singur, care murise recent, biologii de la ONG Mare Nostrum au reuşit să stabilească exact cauza morţii. Delfinul avea 1 metru lungime şi fusese prins într-o plasă de pescuit, după cum atestau urmele de pe corpul lui. Ceilalţi delfini eşuaţi erau deja în stare avansată de descompunere.

Şi totuşi, anul acesta sunt cu 50% mai puţine cazuri de cetacee eşuate. În 2018, până la 1 septembrie erau 75 cazuri, în 2019 sunt doar 37 cazuri. Declinul populaţiei de delfini este vizibil şi în această statistică. În 1950, în Marea Neagră existau 2 milioane de delfini. În 2019 mai sunt, estimativ, 200.000 exemplare.

Marea Neagră este populată de trei specii de cetacee: afalin (Tursiops truncates ponticus), marsuin (Phocoena phocoena relicta) şi comun (Delphinus delphis ponticus). 

Afalinul şi marsuinul preferă portul şi se adăpostesc în zonele costiere, în timp ce delfinul comun trăieşte la o distanţă considerabilă de ţărm. 

Cea mai mare specie, ca dimensiuni, este afalinul, care poate ajunge la 3,5 metri. Urmează delfinul comun, cu maximum 2,2 metri şi marsuinul cu 1,7 metri. Marsuinul este, de altfel, o specie periclitată, venită în Marea Neagră şi adaptată condiţiilor de aici.

Marea Neagră, cu apă salmastră

Marea Neagră este mai puţin sărată decât restul Oceanului Planetar, fiind o mare cu apă salmastră. În cifre, Marea Neagră are o salinitate de 18 grame la mie, iar la întâlnirea cu Dunărea de 13-14 grame la mie. În Oceanul Planetar, salinitatea este de 33-34 grame la mie. Astfel că şi vieţuitoarele din Marea Neagră au fost nevoite să se integreze – de la caracteristici ale pielii, până la hrană - acestui mediu cu apă mai dulce.

Evoluţia este însă îngreunată de dezvoltarea industrială, de poluare şi mai ales de pescuit, care a afectat în mod direct fauna marină luându-i hrana. „Cum pescarii iau din mare mai mult decât poate mediul marin reface, cetaceele care sunt adaptate strict la Marea Neagră sunt în pericol de dispariţie. Acestea nu se pot înmulţi cu indivizi din afara Mării Negre, pentru că ADN-ul lor s-a schimbat“, arată biologul Costin Timofte, specialist Mare Nostrum în conservarea biodiversităţii, asistent de proiect.

Poluarea este atât de nocivă pentru organismul marin, pe cât este pentru cel uman. Precum oamenii, otrăviţi de plastice, deversări de substanţe toxice şi de gunoaie, delfinii mor încet, în agonie, cu afecţiuni şi complicaţii, alienaţi de tot ce aruncă „civilizaţia“ în apă.

Foarte afectaţi sunt delfinii şi de tehnologia vaselor industriale sau militare dotate cu sonare. Navele care fac exerciţii sau caută gaze sau petrol scanează fundul mării, cu dispozitive speciale. „Dispozitivul de creare a undelor de aer sunt propagate în fundul mării şi generează date, iar acest proces afectează grav simţurile delfinilor. Ei suferă leziuni la nivelul urechii interne şi la organul prin care ei emit acele unde sonore - numit melon. Da, delfinii rămân surzi şi muţi. Îşi pierd orientarea în spaţiu, devin confuzi, nu se mai hrănesc, nu se mai deplasează. Mor în chinuri, în plase, loviţi de nave sau lăsaţi fără simţuri fără de care sunt pierduţi“, explică specialistul Mare Nostrum. 

Costin Timofte, biolog Mare Nostrum, lângă un delfin eşuat pe plajă Sursa Ionuţ D.

Sunt delfini care mor şi din cauze naturale, cum ar fi viruşi patogeni sau bătrâneţea, dar dacă vreţi să ajutaţi delfinii să trăiască, renunţaţi la obiceiul de a-i căuta şi a-i vâna pentru o poză, pentru a înota cu ei şi pentru a-i atinge. Nu mergeţi în mijlocul lor pentru că riscaţi să le faceţi mai mult rău. „În primul rând, delfinii sunt animale sălbatice şi nu se ştie niciodată cum reacţionează un animal. Marea este casa lor, iar omul este cel care pătrunde în mediul lor natural. Delfinii pot acţiona ca în faţa unui intrus ce le ameninţă siguranţa“, avertizează Timofte. 

De ce vin delfinii aproape

Specialistul spune că delfinii se pot apropia de oameni întâi din curiozitate, apoi din interes strict al deplasării. Mamiferele, care trăiesc în grup, sunt atrase de zgomot, de muzică, şi vin să vadă care este sursa sonoră. Ele înoată pe lângă barcă, de obicei la prova, la oarece distanţă, profitând de valul creat, pentru propulsare. „Delfinii sunt animale sociabile, trăiesc în familie, în grupuri care pot ajunge la 50 exemplare. Dacă ne ducem voit lângă ei, îi perturbăm, îi putem deranja de la hrănire, se sperie, se pierd de grup, mai ales dacă-s pui. Tot grupul are de suferit. Este strict de evitat atingerea delfinilor. Şi nu înotăm printre ei!“, atrage atenţia biologul marin. 

Delfini în Marea Neagră Sursa Mare Nostrum

Pentru eliminarea principalei cauze a mortalităţii delfinilor, pescuitul, ar fi de ajuns ca pescarii să folosească plase cu dispozitive acustice ce emit unde sonore percepute de delfini, care înţeleg astfel că acolo se află un pericol şi se depărtează. A demonstrat-o un experiment-pilot din 2012, când au fost montate 100 dispozitive pe plase. „Nu este ilegală folosirea plaselor decât în timpul prohibiţiei la calcan. Soluţii sunt, dar nu există deschidere din partea sectorului pescăresc“, regretă biologul Costin Timofte.

Când zărim delfini la 30-40 metri de ţărm, înseamnă că ei caută hrană sau se află în trecere, în migraţia lor. Dar cei care văd delfini la mică distanţă de ţărm (3-5 metri) trebuie să sune la telefonul de urgenţă al Mare Nostrum, 0763/255.731, disponibil non-stop. „Când un delfin se apropie atât de mult de mal, înseamnă că are ceva. Dacă delfinul ajunge să eşueze, e târziu pentru salvarea lui, pentru că în 99% dintre cazuri, ei sunt deja morţi“, mai spune Costin Timofte.

Marea Nostrum derulează două proiecte care vizează în mod direct conservarea cetaceelor din Marea Neagră - Anemone şi CeNoBS. Prin ANEMONE sunt organizate expediţii marine de monitorizare a delfinilor, cu ajutorul voluntarilor ONG Mare Nostrum, iar prin CeNoBS sunt colectate date din Marea Neagră, prin intermediul unei expediţii aeriene în spatiile aferente Ucrainei, României, Bulgaria, Turcia şi Georgia. 

Pe aceeaşi temă: 

Delfini eşuaţi pe litoral. Mamiferele şi-au găsit moartea în plasele pescarilor şi au fost aduşi de mare pe ţărm

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: