Cum a fost nenorocit prin filaj marele luptător comunist Constantin Doncea. Interceptări care i-au fost fatale: „Vezi dacă găseşti ceva Lenin“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Interceptări anii '60 FOTO CNSAS
Interceptări anii '60 FOTO CNSAS

Constantin Doncea, fostul lider al muncitorilor de la Griviţa, nu făcea un pas în anii '60 fără filajul Securităţii. Orice conversaţie cu prietenii sau familia era interceptată şi consemnată, aşa cum a fost descoperit într-o adresă a Direcţie a III-a din Ministerul Afacerilor Interne.

Totul era întregistrat la dosar şi nu se scăpa niciun cuvânt: de la „Bună ziua“ la „La revedere“.

Din transcrieri descoperim un Doncea iubitor de poezie. La un moment dat el recită: „Şi afară ninge liniştit, în casă arde focul“, referindu-se la starea vremii.

În multe cazuri vorbeşte de „chestiile alea“ fără să le spună pe nume. Într-o altă conversaţie pe care o poartă cu Petre Isăceascu, Doncea se declară stupefiat de soarta unui anume Moraru, despre care spune că „şi-au bătut joc de el ca nişte ticăloşi. A muncit în viaţa lui şi acuma să-l ţii să doarmă în Cişmigiu“.

Curios, într-o discuţie pe care o poartă cu Dragomir Chiriac, la un moment dat, îi spune: „Unde te duci astăzi, vezi dacă găseşti ceva Lenin“. „Da, am să mai caut, caut. Am lista cu mine şi eu mai stau o jumătate de oră că mi-am dat întâlnire acolo, pe la 9.30 – 10.00 şi acolo cred că o să mai găsesc, că vine lume multă. Dar, ştiţi, acuma sunt mai rare pentru că... noi am luat multe şi acuma...“.

Într-o altă conversaţie, Constantin Doncea îi spune dl. col. Moraru că a găsit cartea „Contiki“, aceea care a apărut înaintea cărţii „Aku – Aku“.

interceptari

Informare pe patul de spital

Inclusiv în spital se făceau note informative, aşa cum aflăm din dosarul elementului-problemă Doncea. Într-o notă aflată la dosar se spune: „Bolnavul care-l vede pe C. Doncea şi care mi-a vorbit despre el spunându-mi că la reîntoarcerea lui de la Băile Olăneşti îl cheamă Constantin Diaconescu....“

În dosarul de urmărit al activistului Constantin Doncea apar în cele 1.447 de file ale celor trei dosare mai multe interceptări făcute de Securitate.

Vă redăm integral una dintre ele:

- Să trăiţi tov. Doncea!

- Noroc

- Ce faceţi?

- Emil?

- Cum?

- Cine e acolo?

- Stancă.

- Aha. Ce să fac?

- Dar de ce nu mi-ai mai telefonat? Eşti prins?

- Am avut şi eu... tot naşul are naş. Am control care îmi verifică activitatea şi...

- Ai dreptate!

- Trebuie să dai socoteală de tot ce faci, că aşa este situaţia“

Securitatea dispunea de aparate de filmat şi filaj, dar şi receptoare cu bandă largă care erau folosite pentru interceptarea frecvenţelor postului Europa Liberă.

Dosarul interceptărilor se află în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Cine a fost Constatin Doncea

constantin doncea

Constantin Doncea (1903 - 1973) este un fost lider al muncitorilor de la Atelierele Griviţa. Judecat, el a primit cea mai mare condamnare – în primul proces, închisoare pe viaţă, schimbată în 1934, la procesul din Craiova, în 20 de ani de muncă silnică. În iunie 1935 a fugit în URSS, iar doi ani mai târziu a fost trimis pe frontul războiului civil din Spania.

A fost considerat de cel mai important dintre românii aflaţi în exil în URSS. După declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, armata sovietică l-a folosit în mai multe acţiuni de sabotaj şi lupte de partizani. La 19 august 1944, Doncea a fost paraşutat de sovietici în România. Aici sunt mai multe ipoteze: fie pentru a restabili legătura dintre Moscova şi comuniştii din România, fie pentru  organizarea unui grup de partizani care să lupte împotriva regimului condus de mareşalul Ion Antonescu.

După răsturnarea guvernării antonesciene şi constituirea în martie 1945 a guvernului condus de Petru Groza, Doncea a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel de infanterie.

image

Eroul Griviţei a fost însă exclus din partid şi trimis la munca de jos, pentru încălcarea disciplinei de partid şi de stat, ajungând director la Ograda, în Ialomiţa. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceauşescu i-a redat funcţia pierdută. La moartea sa, Ceauşescu a dispus ca obiectele de artă din casa sa să fie donate statului.

Vă mai recomandăm:


Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“

FOTO Haiducii Dobrogei. „Banditul“ Gogu Puiu, care a luptat împotriva regimului comunist

FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite