Cum erau recrutaţi ghizii din turism: povestea bărbatului pus de fosta Securitate să se însoare cu o englezoaică

Cum erau recrutaţi ghizii din turism: povestea bărbatului pus de fosta Securitate să se însoare cu o englezoaică

Litoralul de altădată Colecţie vederidintrecut.blogspot.com

Turiştii care veneau în România reprezentau un pericol, în opinia fostei Securităţi, că era vorba de spionaj sau de introducerea unor materiale clandestine ori a valutei. Fiindcă nu puteau pune un informator pe urmele fiecărui străin, securiştii au găsit metoda recrutării ghizilor O.N.T.

Camerele de hotel, restaurantele, plaja, toate erau împânzite de microfoane. Cu toate acestea, Securitatea considera că nu era de ajuns, aşa că în anii '70 s-a decis ca toţi ghizii din turism, tineri educaţi, care cunoşteau limbi străine, dar, mai ales, care erau tot timpul în alături de turişti străini, să fie racolaţi. Iniţiativa i-a aparţinut lui Vasile Patilineţ, secretarul C.C. al P.C.R., care răspundea de organele de Securitate. „Să luăm noi toate aceste forţe care le avem la O.N.T, este vorba de ghizi. Nu sunt încă recrutaţi, nu sunt încă oamenii noştri. Subliniez, peste tot, şi cu şefii de hoteluri şi cu gestionarii, cu posturile de radio-amatori, trebuie folosiţi pentru ca Securitatea să ştie până acolo chiar şi în materie de contraspionaje“, conform documentelor aflate în arhiva CNSAS. 
 
Roxana Wring: „Nu am semnat niciodată nimic în faţa unui ofiţer al Securităţii“
 
Una dintre victimele acelor ani este Roxana Wring, membru fondator al USR şi fost lider al organizaţiei de Bucureşti, care a demisionat săptămâna trecută după ce reprezentanţii CNSAS au spus că a colaborat cu Securitatea pe vremea când era ghid O.N.T. şi au înaintat decizia instanţei. Roxana Wring a anunţat într-o postare pe Facebook că vestea a fost un „şoc“, după care povesteşte cum s-au derulat faptele, negând că ar fi semnat vreodată vreun act de colaborare cu fosta Securitate: „ Imediat după terminarea facultăţii, la vârsta de 22 de ani, m-am angajat la ONT. Am lucrat acolo doi ani, între septembrie 1977 şi noiembrie 1979. Am întocmit raportări şi procese verbale pe care, la vârsta respectivă, le-am considerat a fi parte din birocraţia stufoasă şi inutilă a serviciului. Nu am semnat niciodată nimic în faţa unui ofiţer al Securităţii, despre care să ştiu că ocupă o astfel de funcţie. Bănuiam că directorul O.N.T. are legături cu Securitatea, dar niciodată nu am avut o certitudine în acest sens“, a fost pledoaria ei pe pagina de Facebook. 
 
Povestea bărbatului pus de Securitate să se însoare cu o englezoaică
 
În schimb, un alt ghid din turism, Andrei D., din Bucureşti, s-a judecat în instanţă şi a primit un verdict favorabil: acela că nu a fost un colaborator al Securităţii în sensul legii, adică prin informaţiile pe care le-a dat sistemului opresiv din România nu a adus atingere libertăţii sau vieţii unui cetăţean român, el scriind în note informative doar informaţii despre turiştii străini cu care s-a intersectat pe vremea când era ghid la ONT.
 
Povestea sa este relevantă pentru a vedea cât de departe mergea Securitatea pentru atingerea scopurilor sale şi ce drame sentimentale se năşteau de aici. Cel care semna cu numele conspirativ „Andy“ a fost recrutat în anul 1979, la vârsta de 23 de ani, pe vremea când era student la ASE şi lucra ca ghid ONT, timp de mulţi ani furnizând Securităţii informaţii despre studenţi străini şi mai apoi despre turiştii străini. În cele din urmă, a intrat şi el în vizorul Securităţii, având dosar de urmărire. 
 
În activitatea sa de colaborator al Securităţii a cunoscut o englezoaică. Femeia s-a îndrăgostit de el şi a vrut să se mute în România, însă sistemul opresiv din statul comunist a determinat-o să fugă în lumea civilizată. 
Povestea a început în anul 1980, când J. C. şi soţul ei, B., au venit să viziteze România în circuitul „Dracula“. Ulterior, aflăm că relaţiile dintre el şi J. au devenit apropiate, cei doi petrecând o noapte împreună la Braşov. În acea noapte, femeia i-a povestit colaboratorului Securităţii că este măritată de patru ani, însă între ea şi soţul său relaţiile s-au răcit şi de doi ani nu au mai avut relaţii intime, însă nu s-a hotărât dacă să divorţeze sau nu, negăsind pe nimeni altcineva de care să se apropie, iar în Anglia, divorţul durează doi ani. Evident, discuţia a alunecat şi spre munca englezoaicei.
 
„Am aflat că lucrează pentru o companie de stat, Decca, la computer, având sarcina să verifice programele la intrarea şi ieşirea din calculator, lucru pe care l-a învăţat la locul de muncă“. Apoi, completează: „Nu am putut obţine alte detalii despre activitatea ei, dat fiind timpul scurt avut la dispoziţie, prezenţei soţului şi nu în ultimă instanţă faptului că aşa cum mi-a şi spus, în momentul angajării la această companie a semnat un angajament prin care se obligă să nu divulge amănunte despre munca ei, compania având un caracter secret“. Însă, el rămâne optimist:  „Deşi timpul a fost foarte scurt, consider că relaţiile create, cu caracter sentimental, pot fi cultivate ulterior“, semn că i s-a cerut acest lucru.  
 
Cei doi au păstrat legătura, iar scrisorile primite de la doamna J. au ajuns la Securitate. „Îmi scrie referitor la serviciul său că şeful ei,B., pleacă în septembrie şi a fost rugată să preia munca sa, care va include dezvoltarea unui sistem de computer pe care abia l-au asimilat. Este o muncă cu responsabilitate, şi acum J. negociază salariul său cu şeful departamentului, care îi oferă 5.300 £ pe an“.    
 
 
Secrete din alcov
 
Femeia a revenit în România în primăvara anului următor, cu un grupul format din 15 persoane, majoritatea membri ai societăţii „Dracula“ din Anglia, exploratori ai ţinuturilor din legendele gotice. De data aceasta, au petrecut mai mult timp împreună şi obţinuse informaţii noi despre compania la care lucra femeia: „Lucrează la Reckal-Decca. Aceasta este o întreprindere de stat, care se ocupă, între altele, cu construcţia de radaruri şi părţi componente pentru rachetele Persching şi Cruise. J. Lucrează la Computer Coping Dept, fiind responsabilă de introducerea conformaţiilor în calculator. În luna septembrie, şeful ei iese la pensie, drept care, după spusele ei, va fi promovată şi va fi singura persoană capabilă să  programeze noul model de calculator pe care întreprinderea l-a pus în exploatare“.
 
Englezoaica se îndrăgostise de-a binelea de român şi a dorit să lase torul în urmă şi să se mute în România. Prin urmare, a mers de trei ori la Ambasada Britanică pentru a cere ajutorul, însă ataşatul comercial a descurajat-o, spunându-i că majoritatea companiilor engleze preferă să angajeze personal român, fiind mai puţin costisitor. Negativ i-a răspuns şi la cererea ei de a-i găsi o cazare. 
 
Cum a aflat că este urmărită
 
În cele din urmă, J. a revenit în România în calitate de reprezentantă a firmei de turism Intasun din Anglia, însă nu s-a putut acomoda cu viaţa de aici, trăind în teroare. Fostul ghid povesteşte că, atunci când s-au întâlnit la Mamaia, femeia i-a mărturisit că vrea să plece acasă deoarece „peste tot i se spune că e urmărită, că telefoanele sunt ascultate, că există microfoane în cameră şi că nu are încredere în nimeni, nici măcar în mine“. Iniţial, a încercat să o liniştească însă, atunci când a văzut că nu o poate convinge de contrariu, i-a spus că a auzit şi e că este posibil ca străinii care lucrează în România să fie supravegheaţi. 
 
Povestea lor de dragoste supravegheată de Securitate s-a terminat, aşa cum aflăm tot dintr-o notă a unui ofiţer de Securitate întocmită atunci când i s-a permis plecarea sa în URSS, la rude.  „În anii 1982 – 1984 a fost în relaţii la indicaţiile noastre cu o cetăţeană engleză (...). Am avut în intenţie căsătoria lui cu respectiva, dar în final Andi a refuzat nedorind să plece definitiv din România. Andi a continuat să ne furnizeze date despre unii turişti străini cu prioritate din SUA, fiind în calitate de ghid al ONT. Sursa este o persoană serioasă cu o comportare corectă în raporturile cu organele noastre. propun a se aproba pozitiv plecarea lui Andy ca turist în URSS“, conform unei fişe personale de la dosar. Pentru munca sa, ghidul de turism a primit mai multe recompense băneşti, fiind vorba de sume care variau între 300 şi 500 de lei.  
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: