Zece lucruri care lipsesc Constanţei, în opinia unui independent. Vine din societatea civilă, unde a militat pentru plaje libere de şezlonguri
0
Constanţa are înscrişi în lupta electorală o serie de candidaţi care vin din societatea civilă şi fie s-au înregimentat într-un partid, fie au rămas independenţi. Unul dintre ei a intrat în cursa pentru Consiliul Local încurajat de succesul la public al unei iniţiative civice legate de şezlongurile de pe plaje.
Alexandru Zamfirescu este un jurist de 40 ani, care a activat şi în domeniul antreprenorial în ţară şi în străinătate, şi care s-a hotărât să candideze independent pentru Consiliul Local Constanţa.
„Nu-mi place cum arată azi Constanţa şi vreau să schimb asta, aşa nu mai putem continua. Consiliul Local este cel care hotărăşte viitorul oraşului, oraş în care locuiesc de 40 de ani, oraş în care m-am născut şi am crescut.
Suntem 14 etnii conlocuitoare aici si împreună putem să schimbăm în bine oraşul nostru. Împreună să reuşim să aducem schimbarea pe care o dorim cu toţii“, spune candidatul care are sloganul „Constanţa unită“.
Alexandru Zamfirescu a devenit cunoscut anul trecut, când a declanşat campania „Vreau plaje fără şezlonguri în Constanţa“, la care localnicii, dar şi turiştii, au fost în consonanţă.
„Lupta pentru plaje nu s-a terminat încă. Am lucrat la un Regulament al Plajelor care să treacă prin Ministerul Turismului sau prin Lege şi să modifice harababura actuală, care este de sus până jos.
Ca un regulament să aibă fluenţă ar trebui ca proprietarul să aibă şi drept de control, şi autoritate exclusivă. Altfel nu ai pe cine să tragi la răspundere şi situaţia se perpetuează la nesfârşit.
Ar trebui ca plajele să treacă înapoi în proprietatea primăriilor, care să aibă grijă de ele, să le cureţe şi să le administreze optim. Momentan, proprietarul plajelor este Apele Române, Ministerul Turismului are dreptul de control şi amenzi, dar n-are oameni să le aplice, iar primăria are coşurile de gunoi de pe plajă pe care Polaris doar le goleşte. Eu, unul, militez pentru întoarcerea in patrimoniul primăriei a plajelor din Constanţa, Pentru că doar aşa ar putea fi administrate corect“, arată Zamfirescu (foto dreapta).
În viziunea sa sunt cel puţin 10 lucruri care lipsesc Constanţei. Realizarea lor constituie, de altfel, proiectul său edilitar:
„1. Registrul Spaţiilor Verzi
2. Parcări publice din fonduri locale
3. Spital Universitar Municipal, realizat din fonduri europene, după modelul spitalului Ashdod Assuta din Israel
4. Stadion Farul 50.000 locuri, realizat din fonduri europene, după modelul Allianz Arenă (meciuri, concerte, evenimente) – 5.000 locuri de muncă şi capacitatea de a se autosusţine financiar cu un management adecvat
5. Pasarelă din fonduri europene, Poarta 6 – Km 4-5 zona liceului Lucian Blaga, după modelul celei din Laval – Mayenne, Franţa
6. Acvariu nou, din fonduri europene, după modelul celui din Valencia, Spania - Oceanografic
7. Un obiectiv de producţie industrială care să ofere 7.000 locuri de muncă (exemplu: Makita, Siemens, Bosch)
8. O fabrică de procesare a legumelor, producţie alimentară şi conserve, realizată din fonduri europene, cu o reţea de distribuţie şi aprovizionare pentru întregul litoral, care să sustină 5.000 locuri de muncă
9. Cursuri de calificare din fonduri europene în turism, alimentaţie publică precum şi în artă şi divertisment, susţinute de municipalitate şi cu aplicare într-o zonă destinată exclusiv turiştilor care să includă şi artera Ştefan cel Mare. De asemenea, obiectivul turistic va conţine şi mici magazine artizanale, restaurante cu terase şi edificii culturale capabile să ofere spectacole. Constanţa oferă capacităţi de cazare, dar oferta culturală e zero. Cinematografele şi grădinile de vară sunt închise şi abandonate.
10. Reabilitarea Parcul Tăbăcăriei cu fonduri europene şi crearea a 4 atracţii turistice noi: o Grădină Botanică, un Bazar oriental axat pe gastronomie, un Muzeul al Aeronauticii “Horia Agarici”, un Muzeu al Filmului într-un spaţiu interactiv pe apă şi pe uscat“
Alegerile locale au loc la 27 septembrie ac. România îşi va alege atunci primarii, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pentru următorii 4 ani.
În Consiliul Local Constanţa există un precedent, Andrei Popescu, care a ajuns consilier local în 2016 exact în urma unei iniţiative civice de strângere de semnături pentru eliminarea „caracatiţei“ pentru autovehicule, care a avut finalitate favorabilă în instanţă. Popescu candidează şi el, din nou, sub sloganul „Partidul meu este Constanţa!“.
Constanţa este în continuare un judeţ roşu, PSD, deoarece în principalele posturi din administraţie se află pesedişti aleşi, liberalii nereuşind deocamdată decât să-şi numească nişte oameni în posturi-cheie.
La ultimele alegeri, cele europarlamentare din mai 2019, pe locul I în judeţ şi la municipiu, USR-PLUS a strâns cele mai multe voturi, devansând PNL.
Pe aceeaşi temă:
Se întâmplă în Dobrogea. Grecul care vrea să fie primar la Constanţa este susţinut de ruşii-lipoveni
Se încarcă comentariile...
