26 de ani de la moartea Seniorului Corneliu Coposu: „Am lăsat să vină şi să ne conducă tocmai ceea ce a combătut acest Om întreaga sa viaţă“
0
La 11 noiembrie 2021 se împlinesc 26 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu, liderul opoziţiei din România postcomunistă.
Ion Andrei Gherasim, fostul şef de cabinet al Seniorului, rememorează ce a însemnat personalitatea marelui om politic: „Cei 26 de ani fără Senior ne prind într-un moment teribil de complicat pentru viitorul nostru de zi cu zi. Mulţi, foarte mulţi dintre români îl invocă şi-l dau de exemplu pseudo-politicienilor de astăzi, amintind profeticele sale cuvinte din aprilie 1990, legate de o stare de spirit, de mentalităţi, de povara care se agaţă de noi de ...76 de ani.
Am avut câteva semnale, câteva drumuri pe care să o luăm, dar.....am ales altceva, am făcut altceva, am lăsat să vină şi să ne conducă tocmai ceea ce a combatut acest Om întreaga sa viaţă.
Mai există oare o speranţă în aceasta lume cenuşie " şi la vorbă, şi la port"? Cu siguranţă, DA! Iar această speranţă sunt tinerii nepătaţi, tinerii interesaţi, tinerii curaţi. Pe aceştia avem datoria sa-i creştem in spiritul Seniorului! Pentru ca aceştia să reprezinte viitoarea elită a ţării, aşa cum a fost cea de la 1918, TREBUIE să luptăm şi să nu ne lasam infrânţi, indiferent cât de greu este şi va fi. Când nu mai puteţi să suportaţi mizeria umană, gândiţi-vă un minut la Senior, la zecile de mii de foşti detinuţi politic care nu au cedat şi s-au jertfit pentru principii si valori. Ei au câştigat această luptă!
Capul sus, sunt convins ca o vom câştiga şi noi, mai devreme sau mai târziu!
Doamne ajută!“
Mormântul lui Corneliu Coposu FOTO M.I.
Corneliu Coposu: „Blestemul României ar fi ca după 20 - 25 de ani FSN să se afle să afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic“
Corneliu Coposu, la fel ca şi mentorul lui Iuliu Maniu, a prevăzut multe lucruri. În 1987 a avut extraordinara intuiţie, într-o vreme în care era urmărit de Securitate, să înscrie partidul în Internaţionala Creştin Democrată. A prevăzut că ăsta e viitorul partidului: să intre în structurile creştin democrate internaţionale. Apoi, a fost primul lider politic român care a vorbit despre importanţa integrării ţării noastre în structurile euro atlantice şi despre faptul că trebuie să ne distanţăm de Răsărit. În aprilie '90 a spus că blestemul României ar fi ca după 20 – 25 de ani FSN să se afle să afle şi la stânga şi la dreapta eşichierului politic. O altă viziune care s-a dovedit a fi adevărată, spune Ion Andrei Gherasim.
Corneliu Coposu a fost înmormântat la Cimitirul Belu Catolic, fără funeralii naţionale, dar sute de mii de români au venit să-l conducă pe ultimul drum.
Corneliu Coposu a trecut prin închisorile şi lagărele de muncă: MAI Bucureşti, Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Craiova, Jilava, Capu Midia, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Rahova, Gherla, Aiud, Râmnicu-Sărat. În iulie 1962, la expirarea pedepsei, i se stabileşte domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în localitatea Rubla, până în 1964.
Secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al Partidului Naţional Ţărănesc, Coposu a fost arestat la 14 iulie 1947. În mai 1950, după trei ani de la momentul arestării, printr-o decizie a MAI, pe baza decretului 6/1950, primeşte o condamnare de 24 luni, majorată apoi cu încă 24 luni. Abia după şapte ani de detenţie este judecat şi condamnat de către Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani muncă silnică pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare” (art. 193/CP).
Manifestaţia din ianuarie 1990 Arhivă Fundaţia Corneliu Coposu
Corneliu Coposu a trecut prin închisorile şi lagărele de muncă: MAI Bucureşti, Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Craiova, Jilava, Capu Midia, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Rahova, Gherla, Aiud, Râmnicu-Sărat. În iulie 1962, la expirarea pedepsei, i se stabileşte domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în localitatea Rubla, până în 1964.
De altfel, mulţi dintre deţinuţii politici, consideraţi „periculoşi pentru siguranţa statului”, au primit domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Deciziile erau date de Ministerul Afacerilor Interne, iar perioada putea varia de la 12 luni la 60 de luni. De multe ori, perioada era majorată cu alte 12 sau 24 de luni.
„La Canal, norma zilnica de sapat era dubla, 6 metri cubi, pep e cand norma din devizele Ministerului Constructiilor pentru cariere era de doar 3 metri cubi. Iar canalistii care trebuiau s-o indeplineasca ereau oameni secatuiti de vlaga, subalimentati, epuizati de o detentie prelungita. Sanctiunea care se aplica imediat era carcera in timpul noptii si taierea hranei. Infometati, cei pedepsiti mergeau a doua zi la munca si, dupa o noapte nedormita si nealimentati, munceau si mai putin, iar sanctiunea era aplicata in continuare.
Dupa trei-patru zile si nopti nedormite si infometare, oamenii realizau norma. Era cu totul inexplicabil. Lipsiti de puterea de a presta un efort muscular, lucrau cu nervii sau, probabil, intervenea instinctul de conservare. De frica mortii realizau o norma care in mod obisnuit nu putea fi indeplinita. Acest effort avea consecinte immediate. La Capul Midia, la lucrarile grele, s-a constatat un fenomen nemaiintalnit in practica medicala: a patra forma de paralizie, necunoscuta pana atunci. Pareza piciorului si a mainii stangi, strambarea gurii, imposibilitatea de a vorbi – toate simptomele clasicei paralizii erau prezente. Oamenii se prabuseau in timpul muncii si paralizau. Toti cei care au fost atinsi de aceasta paralizie de supraefort si-au revenit dupa trei-patru luni de repaus, fara a mai prezenta sechele. Era o maladie necunoscuta in medicina.’’, conform volumului „Marturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian“.
Miting Cluj 1992 Arhivă Fundaţia Corneliu Coposu
Pe aceeaşi temă:
INTERVIU Nicolae Raţiu: „Pentru Ion Raţiu, tatăl meu, Ion Iliescu a fost mereu Ceauşescu 2“
Se încarcă comentariile...
