Viaţa post-pandemie la birou, restaurant şi la şcoală: şedinţe în picioare, senzori de mişcare, fără hârtie
0
Un renumit specialist în design interior a realizat un studiu despre elementele care vor sta la baza reinventării birourilor, şcolilor şi restaurantelor în perioada de după pandemia de COVID-19. Astfel, ror dispărea obiectele personale de pe mesele de lucru, scaunele din sălile de şedinţe şi hârtia, iar toaletele vor fi dotate cu senzori de mişcare.
Mafaz Zindelhadid a lucrat timp de 16 ani în design interior în oraşe precum Damasc (Siria, ţara lui natală), Bucureşti, Stockholm (Suedia), Johannesburg (Africa de Sud), Dubai, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) şi Doha (Quatar). Proiectele lui au ajuns, de asemenea, în Spania, Danemarca şi SUA, printre clienţi numărându-se Microsoft şi Vodafone. De 4 ani s-a întors în România, unde lucrează alături de soţia sa, o româncă specialistă în branding. Mafaz a realizat un studiu despre cum ar trebui să fie designul interior post-pandemie al spaţiilor precum birouri, restaurante, şcoli, stabilind o serie de reguli generale. „Abordarea noastră este că această schimbare nu e de speriat, nu trebui să ne fie frică de ea, e o schimbare bună, pentru că sunt lucruri pe care trebuie să le facem pentru a avea un viitor mai bun”, a explicat specialistul pentru „Adevărul”.
Specialistul a schiţat pentru „Adevărul” regulile generale după care ar trebuie reamenajate birourile, restauratele şi şcolile, astfel încât să ofere condiţii optime pentru a evita transmiterea bolilor infecţioase precum COVID-19:
Biroul post-pandemie ar trebui să fie:
- spartan în ceea ce priveşte obiectele personale - cănile, pozele cu familia etc. ar trebui dispară de pe mesele de lucru şi să ajungă în dulăpioarele personale.
- scaunele trebuie să dispară din sălile de şedinţe
- birourile individuale vor fi rearanjate astfel încât să se evite cât mai mult deplasările inutile - iar fluxurile de „circulaţie” vor fi desenate pe podea.
- vor dispărea covoarele şi mochetele greu de curăţat / finisajele de pereţi texturate greu de igienizat
- birourile vor fi „paperless” - pentru că utilizarea imprimantei are potenţial de a răspândi microbii în tot biroul
- sistemele cu senzori vor fi nelipsite de la uşi - care vor fi deschise fie automat sau, în varianta mai puţin costisitoare, cu piciorul - şi până la întrerupătoare, uscătoare de mâini, dispersoare de săpun; există chiar şi aparate de cafea cu recunoaştere facială
- mai puţină aglomeraţie la birou, deoarece fluxurile de muncă vor fi regândite şi cine poate lucra de acasă o va face, iar cei care nu pot vor lucra în schimburi pentru ca birourile să nu fie aglomerate.
Câteva schimbări în domeniul HORECA: dispariţia meniurilor fizice, a notelor de plată şi a plăţii cu numerar, echipamente smart care să limiteze atingerea obiectelor, spaţii mai mari, bucătării deschise pentru ca să câştige încrederea clienţilor printr-un nivel de igienă crescut.
La şcoli - folosirea spaţiilor comune de mari dimensiuni pentru a asigura distanţarea, folosirea spaţiilor exterioare când se poate, împărţirea pe schimburi pentru a se evita aglomerarea, senzori în zonele comune pentru lumină, toalete, apă, săpun.
Mafaz Zindelhadid este un adept al birourilor în care nu este folosită hârtia, având în vedere respectul pentru mediu şi evitarea infectărilor în această perioadă.
Primul pas, înţelegerea fluxului de lucru al companiei
Redăm în continuare interviul integral cu Mafaz Zindelhadid :
Cum a schimbat pandemia de COVID-19 perspectiva specialiştilor în design interior despre spaţiile pe care le folosim în comun fie că vorbim despre birouri, restaurante sau şcoli?
Nu aş spune chiar că pandemia a schimbat perspectiva cu privire la designul interior, ci doar ne-a deschis ochii mai mult asupra importanţei unor elemente de design care existau deja şi care sunt văzute, acum, ca o necesitate imediată.
Unele soluţii temporare, cum ar fi distanţarea şi purtarea măştilor la locul de muncă sunt necesare acum din cauza pandemiei, dar vor fi treptat eliminate după ce acest lucrurile se vor limpezi, în timp ce alte elemente precum materialele uşor de curăţat şi utilizarea resurselor naturale au fost recomandate chiar înainte de COVID-19 şi sunt aici pentru a rămâne.
Cum poate fi optimizat un birou astfel încât să asigure siguranţa angajaţilor în noile condiţii sanitare?
Primul pas este înţelegerea fluxului de lucru al companiei. Această înţelegere poate determina care angajaţi trebuie să fie obligatoriu prezenţi la birou şi care pot să lucreze de acasă respectiv în ce măsură se poate lucra în ture, reducând astfel numărul de persoane prezente simultan în acelaşi loc şi păstrând distanţele recomandate între mesele de birou.
Înţelegerea fluxului de lucru ajută, de asemenea, la proiectarea a ceea ce numim „Coregrafia spaţială”, care rearanjează aspectul biroului, pentru a garanta o mişcare lină între departamente, evitând totodată contactele care nu sunt necesare. Acest lucru poate fi îmbunătăţit prin proiectarea elementelor corespunzătoare de semnalizare şi a elementelor care te ajută să identifici anumite zone din birourile mari (cum ar fi trasee inscripţionate pe podea).
Care sunt elementele nenecesare de care trebuie să scăpăm?
Una dintre soluţiile despre care vorbiţi este „eliminarea elementelor nenecesare, care contribuie la răspândirea bacteriilor”. Care credeţi că sunt aceste „elementele nenecesare” pe care le întâlnim la cele mai multe birourilor? Primul lucru care îmi vine în minte este reducerea utilizării hârtiei, chiar eliminarea completă a hârtiei atunci când este posibil. De asemenea, punând accentul pe o politică de birou curată, angajaţii trebuie încurajaţi să folosească obiectele personale (cum ar fi ustensile şi căni), care apoi să fie depozitate într-un dulap personal. Îndepărtarea tuturor obiectelor decorative inutile şi re-gândirea spaţiului pentru a elimina toate acele colţuri moarte dificil de curăţat şi care pot colecta praful. Acelaşi lucru este valabil şi pentru finisajele de birou şi materialele dificil de curăţat şi de întreţinut, cum ar fi covoarele şi finisajele de pereţi cu textura aspră.
Există soluţii pentru a reduce riscul transmiterii bolilor de pe cele mai folosite zone din birouri: clanţele, cafetiera, imprimanta?
Există o mulţime de soluţii inteligente de birou în zilele noastre şi nu mai sunt la fel de scumpe ca până acum. Senzori de mişcare pentru sistemul de iluminat şi pentru deschiderea uşilor, precum şi pentru robinete, distribuitoare de săpun şi uscătoare cu aer sunt disponibile peste tot, chiar şi sisteme de control vocal sunt disponibile acum şi sunt mai inteligente ca niciodată. Aceste sisteme pot fi conectate la orice, de la imprimante la scanere până la sisteme de umbrire. Am văzut chiar şi o cafetieră cu un sistem inteligent de recunoaştere a feţei care vă prepară cafeaua preferată, în condiţiile în care tot ce trebuie să faceţi este să-i aruncaţi o privire.
Desigur, acestea fiind spuse, dacă aceste sisteme sunt dificil de obţinut, o soluţie simplă a unui sistem de deschidere a uşii cu piciorul şi educaţia generală cu privire la importanţa menţinerii tuturor spaţiilor şi elementelor curate după utilizare sunt cheia unui mediu mai sănătos.
Circulaţia angajaţilor în birouri trebuie să fie optimizată pentru a evita contactele care nu sunt necesare. FOTO: Sundried Tomato
Săli de şedinţe fără scaune, birouri fără hârtie
Vorbiţi despre „săli de conferinţă fără scaune”. Care ar fi argumentele unei astfel de propuneri?
Deşi la birou avem, de obicei, masa de lucru şi scaunul pe care le folosim doar noi, nu putem spune acelaşi lucru despre scaunele din sălile de conferinţe şi de şedinţe, care sunt de obicei partajate şi nu sunt uşor de curăţat, mai ales într-o zi aglomerată cu multe întâlniri.
Am participat la şedinţe stând în picioare, am luat notiţe prin înregistrări audio, video şi alte metode digitale şi aş putea sincer să spun că, nu numai că a fost o soluţie distractivă, mai sănătoasă, mai igienică, ci a fost şi mai eficientă, deoarece s-a evitat prelungirea conversaţiei care nu era necesară.
Care sunt argumentele pentru un „birou fără hârtie”?
În ceea ce priveşte „biroul fără hârtie”, ei bine, eu personal susţin această idee deja de mulţi ani. Cu tehnologia de astăzi, putem lua notiţe pe tabletele noastre, înregistra audio şi video pe telefoanele noastre, putem face schimb de documente ca fişiere PDF prin e-mail, arhivând cu uşurinţă şi stocând totul pe un hard disk mic sau în cloud. Este o soluţie mai rapidă, mai ieftină, mai uşoară, care economiseşte spaţiu şi timp şi, evident, e o soluţie care ţine seama de mediu. Pentru a adăuga un motiv în plus în această perioadă, fără a folosi şi schimba hârtii, putem face lucrurile de la distanţă şi evita contactul şi posibilele riscuri.
Mai vorbiţi despre folosirea materialelor antimicrobiene. Care sunt acestea?
Termenii de materiale antibacteriene sau antiseptice sună puţin intimidant, dar, în timp ce unele pot fi foarte scumpe şi avansate (fiind folosite de obicei în spitale şi spaţii cu risc ridicat), altele sunt materiale simple, folosite în mod obişnuit, având însă o notă de tratament suplimentar, cum ar fi ceramica, porţelanul, sticla şi unele metale precum cuprul (pentru articole mici, precum robinete, mânere etc.).
Nu vor dispărea birourile
Credeţi că va fi o soluţie munca de acasă şi folosirea din când în când a unei săli pentru şedinţe sau pentru întâlniri cu clienţii sau se va reveni la situaţia de dinainte?
Cred că va fi o combinaţie între cele două. Ultimele trei luni au dovedit proprietarilor de afaceri că pot avea încredere în angajaţii lor că vor lucra de acasă şi vor fi productivi fără supraveghere directă. De asemenea, le-a arătat că pot economisi pe cheltuieli precum chiria şi utilităţile.
Dar, pe de altă parte, noi, oamenii, suntem fiinţe sociale, trebuie să fim în preajma altor oameni şi să interacţionăm între noi (chiar dacă de la o distanţă scurtă pentru moment), astfel încât vom ajunge să mergem la birouri, dar probabil cu program mai scurt şi mai flexibil.
Credeţi că se va întoarce moda birourilor cubice mici, delimitate cu panouri într-o o sală mare?
Eu personal nu cred acest lucru. Biroul în plan deschis a apărut din necesitate şi din evoluţia naturală a mediului de muncă, dar cred că nu suntem pregătiţi sau dispuşi să ne întoarcem la a fi captivi în spaţii cubice mici, mai ales că există multe alte soluţii pe care le putem utiliza păstrând mediul transparent deschis. Evident, cel puţin pentru viitorul previzibil, birourile deschise nu vor fi la fel de aglomerate pe cât erau, dar îşi vor păstra existenţa. În plus, este întotdeauna mult mai bine să ai contact vizual şi să vorbeşti colegilor care sunt la 2-3 metri distanţă, fără a fi nevoie să părăseşti biroul şi să mergi în spaţiul lor.
Trei lucruri care se pot face de mâine pentru siguranţa biroului
Cum credeţi că se va gestiona problema mâncatului la locul de muncă, având în vedere că locurile de luat masa din birouri reprezintă, probabil, locurile cele mai susceptibile de a transmite celorlalţi potenţiale infecţii?
Nu văd zona de luat masa din birouri ca un spaţiu mai riscant decât sălile de şedinţe, de exemplu. Atâta timp cât respectăm regulile şi bunul simţ, ne păstrăm în siguranţă, păstrăm spaţiul curat, păstrăm distanţarea, spălăm mâinile şi folosim doar obiectele noastre personale, totul ar trebui să fie în regulă. Desigur, ar fi de mare ajutor dacă am putea folosi orice spaţii în aer liber când şi unde este posibil pentru pauză de prânz sau de cafea, precum şi pentru întâlniri formale şi informale.
Cel puţin deocamdată, la birou trebuie să purtăm mască de protecţie. Credeţi că se va păstra această idee? Sunt şi alte alternative?
Purtăm măşti de faţă acum ca o măsură suplimentară de protecţie, dar acest lucru se va reduce lent, şi va dispărea aproape definitiv, odată cu dispariţia virusului. Măştile de faţă ar trebui purtate , din punct de vedere tehnic, de către o persoană infectată pentru a evita infectarea celorlalţi şi cred că această perioadă ne-a ajutat să avem mai multă înţelegere faţă de ceilalţi şi să ne simţim mai puţin ruşinaţi să purtăm mască. Ştiu, în viitor, că dacă voi avea o gripă simplă, voi purta mască atunci când mă întâlnesc cu alţii pentru a evita răspândirea vreunei infecţii.
„Reinventarea” unui birou poate să reprezinte o investiţie uriaşă în această perioadă mai ales. Enumeraţi vă rog trei lucruri pe care le pot face firmele rapid pentru a-şi reinventa birourile fără ca acestea să presupună costuri substanţiale?
Restudierea planurilor birourilor, circulaţia angajaţilor în birou să respecte reglementările de securitate, curăţarea periodică a birourilor şi asigurarea staţiilor de igienizare a mâinilor şi, nu în ultimul rând, angajaţilor trebuie să aibă posibilitatea de a lucra de acasă ori de câte ori acest lucru este posibil.
Restaurantele vor avea bucătării deschise pentru a recâştiga încrederea clienţilor şi vor fi preferate sălile mari.
Reinventarea industriei HORECA
Care sunt modificările necesare în industria HORECA? Puteţi să ne descrieţi cum vedeţi dvs. că va fi experienţa de a merge la un restaurant „reinventat” după principiile enunţat de dvs. din perspectiva clientului?
Se va face o mişcare generală către tendinţa „Spaţiu Escapist”, unde restaurantele şi barurile vor avea mai multe colţuri private într-un mediu interior larg şi relaxant. Restaurantele vor trebui, de asemenea, să-şi recâştige încrederea clienţilor, ceea ce poate fi realizat cu lucruri precum o bucătărie deschisă, care permite observarea modului de preparare a alimentelor, reproiectarea circulaţiei mărfurilor şi gestionarea deşeurilor mai eficient şi fără a deranja clienţii şi cu menţinerea măsurilor generale de sănătate şi siguranţă.
De asemenea, este posibil să vedem mai multe soluţii inteligente pentru a comanda mâncare şi băuturi şi pentru a verifica starea comenzii.
Desigur, terasele în aer liber şi cele care vor avea mese pe trotuare vor avea mai mulţi clienţi decât până acum.
Legat de industria HORECA, ce credeţi că se va întâmpla cu ofertele turistice care vor presupune un număr mare de persoane care iau cina sau micul dejun în acelaşi timp?
Alegerea clienţilor va fi orientată către hoteluri cu spaţii mai mari pentru restaurante şi cu restaurante în aer liber, mai ales că sezonul turistic este de obicei cel mai bun moment al anului pentru a fi în aer liber.
Hotelurile şi motelurile cu zone de luat masa în aer liber vor avea şanse mai mari de a primi grupuri turistice mari decât cele cu doar un spaţiu de luat masa interior.
Spaţii mari şi senzori în şcoli
„Reinventarea” unui restaurant poate să reprezinte o investiţie uriaşă în această perioadă mai ales. Enumeraţi vă rog 3 lucruri pe care le pot face companiile din HORECA, rapid, pentru a-şi reinventa restaurantele fără costuri substanţiale.
Reamenajare şi distanţare spaţială, sisteme de deschidere a uşilor cu piciorul şi folosirea senzorilor de mişcare pentru sistemul de iluminat, robinete, distribuitoare de săpun şi uscătoare de mâini şi înlocuirea elementelor comune, cum ar fi meniurile, cu meniuri de unică folosinţă şi condimente comune cu porţii ambalate.
Care sunt modificările pe care le vedeţi necesare la şcoli? Enumeraţi vă rog trei măsuri pe care le pot face Inspectoratele, rapid, pentru a reinventa spaţiile educative fără ca acestea să presupună costuri substanţiale?
Încercarea de a extinde sălile de clasă în spaţii comune neutilizate pentru a găzdui cât mai mulţi studenţi, păstrând distanţele recomandate. Montarea staţiilor de igienizare a mâinilor şi folosirea tehnologiei senzorilor de mişcare în instalaţii şi, în final, folosirea oricăror spaţii în aer liber şi mutarea orelor în aer liber când şi unde este posibil.
16 ani de muncă internaţională
Cine sunt cei doi asociaţi ai Sundried Tomato Desgin Studio? Spuneţi-ne vă rog câteva informaţii biografice.
În urmă cu 4 ani, eu şi partenerul meu, care este şi soţia mea, am decis să ne întoarcem în România (ţara ei de origine) şi am început biroul nostru de design sub denumirea de „Sundried Tomato”. În această perioadă, am continuat să lucrăm de la distanţă cu foştii noştri parteneri şi clienţi din Orientul Mijlociu şi Europa şi la câteva proiecte în România.
Împreună, am combinat experienţa mea în design interior / arhitectură şi experienţa soţiei în construirea brandurilor pentru a putea oferi servicii complete de branding, care nu se limitează numai la identitatea vizuală obişnuită, ci se extind la toate aspectele unei mărci: prezenţa vizuală în reţelele de socializare (ilustraţie şi stil de fotografie), tonul vocii, designul spaţiului fiind un aspect extrem de important al acestuia, care trebuie să se alinieze tuturor celorlalte pentru o marcă complet coerentă. Amândoi avem aproximativ 16 ani de experienţă de muncă internaţională în diferite ţări şi continente, de la Damasc, Siria (oraşul natal al lui Mafaz) până la Bucureşti, Stockholm şi Johannesburg, precum şi Dubai, Abu Dhabi şi Doha. Proiectele noastre s-au extins chiar şi dincolo de acele locuri către ţări precum Spania, Danemarca şi Statele Unite pentru a numi câteva, şi am avut norocul să avem printre clienţi nume precum Microsoft şi Vodafone.
Se încarcă comentariile...
