România, ţară fără ţintă

După aderarea la UE, niciun proiect nu mai animă viaţa politică şi socială din România. Aceasta este una ditnre concluziile dezbaterii Foreign Policy de la Cluj, la care au participat aproximativ 200 de studenţi.

„România nu mai are niciun proiect acum. Am intrat în NATO, suntem în UE. Va fi sarcina generaţiei care se naşte intelectual acum să vină cu un proiect viabil”, a declarat în debutul conferinţei organizate la Cluj de revista Foreign Policy (FP), Ion Ioniţă, editorul coordonator al departamentului politic de la ziarului Adevărul. „Din 2005 asistăm la o lipsă de proiect, cam de când am încheiat negocierile de intrare în Uniune”, a întărit afirmaţia şi Vasile Puşaş, fostul negociator-şef al României cu UE. „Noi nu suntem în criză doar din cauza crizei mondiale, ci şi din cauza faptului că amânăm transformarea ţării după politicile europene”, mai spune profesorul clujean.

Generaţia care va schimba România

Premisa de la care a pornit dezbaterea FP a fost „Noii paşoptişti: s-a născut generaţia care va salva România”. O parte dintre tinerii prezenţi la dezbatere au fost de acord că orice generaţie trebuie să aibă o identitate, un proiect, un scop comun, însă nu au reuşit să spună care ar fi, exact, propriul lor proiect.

Aşa se face că mulţi dintre absolvenţii români iau calea străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă bine plătit şi în care să le fie apreciate competenţele. „În decembrie 2004, media de vârstă a echipei mele de negociatori era 25-27 de ani. Ei au crezut într-un proiect: schimbarea României”, a spus în faţa audienţei Vasile Puşcaş.

Chiar şi dintre cei 35 de tineri care au făcut parte din echipa de negociere a aderării României la Uniunea Europeană o parte au ales să-şi continue cariera în străinătate. „Au aşteptat aproape un an după încheiera negocierilor, iar când au văzut că proiectul a încremenit, au spus că ţara nu mai are nevoie de expertiza lor şi au ieşit pe piaţa liberă, o parte şi în străinătate. E un regret al meu enorm”, a mai declarat Vasile Puşcaş.

De altfel, potrivit unui raport intern al Guvernului, citat de Mediafax, din cei 150 de tineri şcoliţi pe banii statului în străinătate, niciunuia nu i-a fost oferit un post în administraţia naţională. „Statul nu ştie la ce sunt buni şi cum să-i folosească”, este de părere Ovidiu Nahoi, redactorul-şef al FP, cel care a condus dezbaterea de ieri.