Regiunea Nord-Vest, campioană la bani europeni. În topul proiectelor pe 2016: un drum din Maramureş, un complex wellness din Oradea şi străzi din Dej
0România a făcut bilanţul unuia dintre cele mai importante programe de finanţare europeană – Programul Operaţional Regional 2007-2013 - la finalul anului 2016. Cel mai mult au beneficiat de cele 4 miliarde de euro puse la dispoziţia celor 8 regiuni de dezvoltare, locuitorii din Nord-Vest, unde s-a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie – 90%.
Regiunea Nord-Vest, formată din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, se află pe primul loc în topul regiunilor în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, susţine Sanda Catană, directoarea Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest (ADRNV). Din cele 451,80 milioane de euro alocate regiunii, 406,75 de milioane de euro au fost plătite către beneficiari, adică un grad de absorbţie de 90,3%. Programul Operaţional Regional este unul dintre cele mai importante, suma alocată României pentru perioada 2007-2013 fiind de circa 4 miliarde de euro, scopul fiind de atenuare a diferenţelor de dezvoltare dintre diferite zone ale Uniunii Europene.
La finalul anului 2016, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAP) a raportat că UE a rambursat prin acest program 3,373 de miliarde de euro, adică o rată de absorbţie de 85,04% la nivel naţional, pentru „sprijinirea şi promovarea dezvoltarii locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică”.
2016, cel mai bun an
„În cadrul POR 2007-2013 s-a înregistrat cea mai mare creştere a gradului de absorbţie, de la 74% la sfârşitul anului 2015 la 90% în 2016”, susţine Sanda Catană, director executiv al ADRNV. În 2016, s-au efectuat plăţi în valoare de 84,80 mil euro din Fondul Europena de Dezvoltare Regională şi Bugetul de stat. Cele mai mari proiectele finalizate în 2016 cadrul programului sunt următoarele:
Pe primul loc este proiectul de reabilitare a drumului judeţean Baia Sprie (DN18) – Cavnic (DJ184) - Ocna Şugatag (DJ109F) - Călineşti(DJ185) - Bârsana(DJ185) - proiect implementat de Consiliul Judeţean Maramureş. Valoarea totală a proiectului a fost de 92 milioane de lei, din care 76 de milioane de lei a reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă.
Urmează complexul wellness termal "Nymphaea" din Oradea - proiect implementat de Primăria Oradea. Valoarea totală a proiectului a fost de 88 de milioane de lei din care 32 de milioane de lei a reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă.
În top se mai află şi proiectul de modernizare a mai multor străzi din municipiul Dej - proiect implementat de Primăria Dej. Valoarea totală a proiectului a fost de 75 de milioane de lei din care 60 de milioane de lei a reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă.
Dacă luăm în considerare întreaga perioadă de implementare, în cadrul POR 2007-2013, judeţele Bihor şi Cluj au obţinut cele mai mari fonduri. Autorităţile publice locale au implementat un număr de 227 de proiecte, suma primită de la UE fiin de 395,87 mil euro. În ceea ce priveşte beneficiarii privaţi, în cadrul POR 2007-2013, au fost finanţate 376 de proiecte, valoarea rambursată fiind de 69,76 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost implementate în judeţul Cluj.
Topul regiunilor
Ministerul Dezvoltării a prezentat la finalul anului 2016 în cadrul unei şedinţe care a avut loc la Baia Mare rezultatele POR 2007-2013 pe toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Informaţiile privind gradul de absorbţie pe fiecare regiune în parte nu au fost făcute publice presei, la cererea unora dintre directorii Agenţiilor, au declarat pentru „Adevărul” surse din cadrul Ministerului. În plus de aceasta, nu toate Agenţiile au prezentat vizibil şi transparent pe siteul propriu un bilanţ al programului la finalul anului 2016. Astfel, conform informaţiilor găsite pe siteurile instituţiilor amintite, în topul regiunilor cu absorbţia cea mai mare de fonduri europene se află după Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord – Vest (90%), Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord – Est (87 %) şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (pe siteul căreia a fost disponibilă o statistică din 2015 – 80,11 %).
În ultimele informaţii găsite pe siteurile intituţiilor, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a raportat un grad de absorbţie 77,5%, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Est –75%, iar Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru – „peste 70%”. Datele privind gradul de absorbţie al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov – 70% apar într-un interviu acordat presei de directorul Dan Nicula, în 2015. Informaţiile privind Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia nu au fost de găsit nici pe site şi nici în presă.
Mituri despre fondurile europene
Întrebată despre unul dintre cele mai invocate motive pentru care nu se accesează fonduri europene în România, „dacă nu ai relaţii politice, nu reuşeşti”, directoarea ADRNV susţine: „Cei 376 de antreprenori care au implementat proiecte în cadrul POR 2007-2013 precum şi cele 334 cereri de finanţare depuse până în prezent în cadrul POR 2014-2020 sunt cea mai bună dovadă a faptului că pe antreprenorii din Nord-Vest îi motivează doar nevoia de dezvoltare a afacerilor lor.” Legat de apariţia în mass-media a unor interpretări de genul „în instituţiile publice nu mai se fac proiecte europene de frica DNA”, directoarea a spus: „Calitatea bună a proiectelor, competenţa şi responsabilitatea echipelor de implementare a proiectelor a făcut ca în cadrul POR 2007-2013 să fie implementate 227 proiecte de către autorităţile publice locale”.
„În cadrul Orgnaismului Intermediar Nord-Vest se acordă sprijin beneficiarilor/potenţialilor beneficiari, conform etapei procedurale, cu respectarea principiului tratamentului egal, prin structura de tip help-desk”,
Sanda Catană, director ADRNV
Birocraţia şi fondurile europene
Legat de birocraţia stufoasă a programelor de finanţare, Catană a susţinut: „Pentru o implementare mai eficientă a POR 2014-2020 au fost aduse unele simplificări pe parcursul a diferitelor etape a gestionării proiectelor: Existenţa unui ghid general comun pentru toate priorităţile de investiţii precum şi a unui model de contract de finanţare pentru toate priorităţile de investiţii; depunerea aplicaţiilor online (nu mai este necesară deplasarea la sediul ADR, nu se mai sta la coadă, nu se mai tipăreşte documentaţia aferentă cererilor de finanţare şi nu se mai copiază în 4 exemplare evitându-se astfel erorile generate în procesul de printare şi copiere); solicitarea la depunere a unei documentaţii simplificate, fără o parte din anexele de până acum - proiectul tehnic nu mai este obligatoriu în faza de evaluare, simplificând atât procesul de elaborare a documentaţiei aplicaţiei cât şi procesul de evaluare; nu mai este obligatorie depunerea documentaţiei aferente PT, contractarea se poate face la nivelul DALI/SF simplificându-se astfel iarăţi atât procesul de elaborare a documentaţiei aplicaţiei cât şi procesul de evaluare; comprimarea unor etape din procesul de evaluare, lucru care generează reducerea semnificativă a duratei procesului de evaluare, respectiv a perioadei dintre depunerea unei cereri de finanţare şi semnarea contractului de finanţare; existenta posibilităţii finanţării unor proiecte aflate în stadii avansate de execuţie.”
În ceea ce priveşte, consultanţa pentru întocmirea proiectelor, directoarea ADRNV precizează că „în cadrul OI Nord-Vest se acordă sprijin beneficiarilor/potenţialilor beneficiari, conform etapei procedurale, cu respectarea principiului tratamentului egal, prin structura de tip help-desk”.
Cofinanţarea şi fondurile europene
Sanda Catană susţine că „în cadrul POR 2014-2020 toate proiectele sunt cu cofinanţare din partea beneficiarilor. Procentul de cofinanţare diferă de la o prioritate de investiţii la alta şi între categoriile de beneficiari eligibili. Cea mai mică cofinanţare, de 2%, o au autorităţile publice locale/centrale iar cel mai mare procent de cofinanţare, de 40% îl au întreprinderile mijlocii eligibile în cadrul Priorităţii de investiţii 2.2”. Noutăţile cele mai importante privind finanţarea în 2017 sunt: „până în momentul de faţă (ianuarie 2017) au fost lansate apeluri de proiecte în cadrul a 9 Priorităţi de Investiţii, din cele 18 care vor fi gestionate de Organismul Intermediar Nord-Vest. În cursul anului 2017 se vor lansa apeluri pe toate celelalte PI.”, precizează directoarea.
Oportunităţi de finanţare pentru IMM-uri şi ONG-uri
„IMM-urile sunt entităţi eligibile în cadrul Axei prioritare 1 – Promovarea transferului tehnologic, Prioritatea de investiţii 1.1 care are ca obiectiv specific creşterea inovării în firme prin susţinerea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă, precum şi în cadrul Axei prioritare 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Priorităţile de investiţii 2.1 şi 2.2 care au ca obiective specifice consolidarea poziţiei pe piaţă a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri şi îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creşterea productivităţii muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC”, susţine directoarea. De asemenea, există şi posibilităţi de finanţare pentru ONG-uri: „În cadrul POR 2014-2020 ONG-urile pot accesa fonduri în cadrul Axei prioritare 5, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Fiind un apel lansat în 2016 în cadrul căruia beneficiarii eligibili au putut depune cereri de finanţare până în 25.11.2016 şi neavând contracte semnate nu putem vorbi despre proiecte de succes”.
Cum se poate majora gradul de absorbţie a fondurilor europene?
Întrebată despre soluţii de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene, Sanda Catană susţine:
„Încă în cadrul POR 2014-2020 nu putem vorbi despre grad de absorbţie. Totuşi ţinând cont de experienţele dobândite în gestionarea fondurilor din exerciţiul financiar 2007-2013 au fost luate unele măsuri pentru eficientizarea cheltuirii banilor proveniţi din fonduri structurale şi de coeziune. În ceea ce priveste remedierea deficienţelor constatate de la nivelul capacităţii administrative a beneficiarilor au fost luate măsuri privind obligativitatea elaborării de strategii locale şi sectoriale la nivelul administraţiilor publice astfel încât să poată fii evidenţiată nevoia de dezvoltare. Pentru dezvoltarea competenţelor membrilor echipelor de management a proiectelor, au fost organizate sesiuni de instruire în ceea ce priveşte scrierea de proiecte dar şi în domeniul achiziţiilor publice, la care au participat un număr mare de potenţiali beneficiari / beneficiari publici şi privaţi. Au fost luate măsuri şi în ceea ce priveşte remedierea deficientelor identificate la nivel de sistem, astfel că există un calendar clar de lansare a apelurilor de proiecte pentru acest an. Totodată pentru o implementare mai eficientă a POR 2014-2020 au fost aduse unele simplificari pe parcursul a diferitelor etape a gestionării proiectelor, acestea au fost expuse într-un răspuns anterior. În ceea ce piveşte remedierea deficientelor legislative a fost armonizată Legea achiziţiilor publice în concordanţă cu Directiva 24/2014 a Parlamentului European şi a Consiliului.”
Citeşte şi
PREMIERĂ Primii studenţi şcoliţi în accesarea fondurilor europene
Se încarcă comentariile...
