„Marea Unire 1918 România Mare”, volum, dedicat Centenarului, semnat de fostul negociator şef al României în relaţia cu UE, Vasile Puşcaş

„Marea Unire 1918 România Mare”, volum, dedicat Centenarului, semnat de fostul negociator şef al României în relaţia cu UE, Vasile Puşcaş

Vasile Puşcaş este profesor la UBB. FOTO: Adevărul

Fostul Negociator-şef al României în relaţia cu UE, Vasile Puşcaş, a lansat, zilele trecute, volumul „Marea Unire 1918 România Mare. Acte şi documete” la editura Studia. „Autorul şi editorii volumului au dedicat cartea Generaţiei Marii Uniri deoarece au considerat că astăzi este nevoie de modele politice naţionale”, se arată în prefaţa cărţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Volumul Marea Unire 1918 România Mare.Acte şi documete propune o relatare a desăvârşirii  procesului de constituire a statului naţional modern România prin îmbinarea narativului interpretativ cu prezentarea de documente istorice care să reconstituie istoriografic faptele,atmosfera şi relevanţa deciziilor din 1918(Unirea Basarabiei,Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat al României) care au dus la ceea ce în epocă s-a numit România Mare”, arată directorul Editurii Studia, Nicu Dragoş. 
 

„Astăzi este nevoie de modele politice naţionale”

 
„Elaborarea acestui volum a dat prilej autorului să evidenţieze inteligenţa şi abilitatea generaţiei de oameni politici români,de la începutul sec.al XX-lea,orientările lor politice constructive şi atitudinile hotărâte de veritabili oameni de stat.Şi nu este vorba doar de politicienii şi partidele politice din Vechea Românie,ci şi de politicienii şi partidele  româneşti din Transilvania,Bucovina şi Basarabia.Iar în anul când se celebrează centenarul Marii Uniri,am considerat util să înfăţişăm contemporaneităţii felul în care Generaţia Marii Uniri  din 1918 a reuşit să propună românilor şi liderilor statelor occidentale proiectul naţional al desăvârşirea realizării statului-naţiune România,într-un context politic intern şi internaţional excepţional(Primul Război Mondial).Iar semnificaţia Marii Uniri din 1918 nu este doar istorică.Autorul o asociază contextului regional şi global din zilele noastre când suntem martorii procesului de restructurare a Sistemului Internaţional şi se rediscută locul,forma şi rolul statului-naţiune.Opinia autorului este că statul-naţiune va continua să joace un rol foarte important în Noua Ordine Mondială care acum se reconfigurează,desigur cu ajustările de rigoare care vor fi aduse sensurilor suveranităţii statelor,având în vedere complexele interdependenţe regionale şi  globale.Aici,autorul se asociază lui Francis Fukuyama care arăta,cu un deceniu şi jumătate în urmă,că liderii politici şi oamenii de stat contemporani ar trebui să-şi dedice o parte însemnată a meditaţiei şi acţiunii politice regândirii formei şi funcţiilor statului în Sistemul Internaţional al sec.al XXI-lea.Or,experienţa istorică de acum un veac,când s-a desăvârşit statul naţional România,ca şi alte state-naţiuni din Europa Centrală şi de Sud-Est poate fi utilă şi să inspire conduita actuală şi viitoare a liderilor din amintita regiune,dar şi pe cei ai organizaţiilor regionale, internaţionale şi transnaţionale”, mai arată Nicu Dragoş. 
 
„Autorul şi editorii volumului au dedicate cartea Generaţiei Marii Uniri deoarece au considerat că astăzi este nevoie de modele politice naţionale care să ghideze sensurile evoluţiei statului-naţiune România în sec.al XXI-lea şi-n veacurile care au să vină.Noi credem că principalii lideri politici români care au acţionat pentru realizarea Marii Uniri şi crearea României Mari,în 1918,pot oferi un model de comportament politic pus în slujba binelui public şi al naţiunii,fiind în acelaşi timp lideri politici şi oameni de stat care susţin dezvoltarea şi progresul cetăţenilor şi Ţării.Suntem convinşi că aceasta este una din principalele lecţii ale istoriei Marii Uniri pe care românii au înfăptuit-o în 1918”, concluzionează acesta. 
 

Carte de vizită 

 
Vasile Puşcaş (64 de ani) a fost, în perioada 2000-2004, Negociator-şef al României în relaţia cu UE, sub coordonarea sa încheindu-se, în decembrie 2004, toate capitolele de negociere a procesului de aderare la UE. Pe baza rezultatelor obţinute de echipa lui Vasile Puşcaş, România a devenit în 1 ianuarie 2007, stat membru al Uniunii Europene. 
 
În urma negocierilor, România a obţinut cele mai multe perioade de tranziţie (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. Polonia a obţinut 48 de perioade de tranziţie, Malta – 47, iar Ungaria – 35. De asemenea, s-a obţinut o finanţare în primii doi ani de la aderare de 500 de euro per capita, în timp ce Polonia a obţinut 480 euro per capita.
 
În perioada 1992-1994, Vasile Puşcaş a negociat reacordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate de către SUA, un privilegiu comercial pentru România, într-o perioadă delicată din punct de vedere politic.
Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în 1979 cu specializarea „Istorie şi Ştiinţe Sociale”, Vasile Puşcaş a urmat toate treptele carierei academice de la asistent la profesor (1995). El este „ad personam Jean Monnet Chair”, titulatură acordată de Comisia Europeană şi rezervată unui număr restrâns de profesori şi cercetători cu înaltă calificare în Studii de Integrare Europeană. Puşcaş a inaugurat, în februarie 1990, în România cursurile de integrare europeană, devenite astăzi disciplină obligatorie în toate facultăţile cu profil istorie, relaţii internaţionale, studii europene. A pus bazele şcolii de ştiinţe politice din Cluj, pe model american, iar în 1995 a fost primul decan al nou înfiinţatei Facultăţi de Ştiinţe Politice şi Administrative de la UBB. A inaugurat Programul de Master în Managementul Afacerilor Internaţionale, iar din anul 2000 este conducător de doctorat în relaţii internaţionale, la Facultatea de Istorie şi Filosofie (UBB), precum şi la Institutul Universitar Internaţional de Studii Europene (IUIES) din Gorizia-Trieste (Italia). Între 2002 şi 2008 a fost director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (Bucureşti).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările