FOTO Doi corporatişti clujeni şi-au făcut păstrăvărie cu bani de la UE. Peştii nu sunt „îndopaţi” cu antibiotice şi primesc hrană ecologică

FOTO Doi corporatişti clujeni şi-au făcut păstrăvărie cu bani de la UE. Peştii nu sunt „îndopaţi” cu antibiotice şi primesc hrană ecologică

Ovidiu Oltean, administratorul şi co-proprietarul Păstrăvăriei Bologa. FOTO: Ion Pop

Tendinţa în creştere a românilor de a mânca sănătos i-a făcut pe doi corporatişti clujeni să pună pe picioare o păstrăvărie, unde peştii nu sunt trataţi cu antibiotice şi sunt hrăniţi cu mâncare ecologică. Investiţia de 700.000 de euro, cofinanţată de UE, „produce” 16 tone de păstrăv pe an.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Suntem consumatori de păstrăv şi am constatat că nu prea există o sursă de astfel de peşte care să fie crescut într-un mediu natural şi hrănit ecologic”- spune Ovidiu Oltean, administratorul păstrăvăriei Bologa din judeţul Cluj. Astfel a început proiectul de 700.000 de euro, cofinanţat de Uniunea Europeană, în urma căruia au fost amenajate, pe cursul unui râu de munte, la circa 65 de kilometri de Cluj-Napoca, 15 bazine şi o staţie de incubaţie unde se produc 16 tone de păstrăv pe an. Clujenii Ovidiu Oltean şi Vasilena Berfela au demarat proiectul în 2013, în 2015 a fost finalizată investiţia, iar la începutul anului au început comercializarea păstrăvului.
 
 
Păstrăvăria Bologa. FOTO: Ion Pop

 

Peşti hrăniţi cu mâncare ecologică 

 
Costatând că în România este din ce în ce mai puternică tendinţa de a mânca sănătos, cei doi antreprenori au înscris păstrăvăria în programul de certificare ecologică. „Din câte ştiu eu în România nu există nicio păstrăvărie ecologică, deşi există cerere pentru astfel de produse. Întrucât noi de la început am pus accentul pe calitate şi nu pe cantitate, producţia noastră fiind mică faţă de păstrăvăriile care produc în sistem intensiv, am intrat în programul de conversie pentru certificarea ecologică”, explică Ovidiu. Primii paşi au fost făcuţi: peştii nu sun trataţi cu antibiotice şi sunt hrăniţi cu mâncare certificată ecologic adusă din Austria. De asemenea, icrele sunt aduse din Danemarca şi urmărite în fiecare etapă de dezvoltării în staţia proprie de incubaţie, cu o capacitate de 300.000 de icre.  
 

Peştii de supermarket, „îndopaţi” cu antibiotice

 
„Noi nu aglomerăm bazinele cu o cantitate mare de peşte. În momentul în care aglomerezi se dezvoltă paraziţi, care duc la slăbirea imunităţii peştilor şi aceştia ajung să nu se mai hrănească. Problema se rezolvă de obicei în fermele piscicole prin tratarea cu antibiotice. Noi nu le dăm niciun fel de antibiotice sau tratament. Tratamentul folosit de noi este sarea, atât. Nu dăm cu altceva. Sarea e foarte bună, dar e scumpă”, explică Ovidiu. S-a ales specia păstrăv curcubeu pentru că este mai rezistentă. 
Păstrăvăria Bologa este poziţionată pe râul Henţ, iar primul sat din amonte – Săcuieu – are staţie de epurare, deci nu varsă deşeuri în apă, lucru care a permis adoptarea unui sistem natural de creştere în care apa nu este filtrată, spune Ovidiu.  
 

Păstrăvăria Bologa. FOTO: Ion Pop
 
El susţine că există o diferenţă mare între creşterea peştelui în sistem natural şi în sistem recirculant: „Majoritatea peştelui pe care-l întâlnim în supermarket este crescut în sistem recirculant, care presupune că se captează apa, se filtrează, după filtrarea în sistem recirculant se reîncarcă apa cu microorganisme de care peştii au nevoie. E o soluţie care se bagă în apă. În astfel de sistem se folosesc antibiotice din prima clipă pentru că sunt cantităţi mari de peşte şi nu au imunitatea pe care le-o dă apa de rău nefiltrată. Toată treaba asta se întâmplă într-o hală în care temperatura este constantă şi permite peştelui să crească foarte rapid”. Controlul temperaturii duce la ajungerea peştelui la maturitate în 6 luni, în timp ce în sistem natural acest proces durează circa 18 luni. „Păstrăvăria are toate licenţele de funţionare, inclusiv  licenţe de acvacultură- te obligă la nişe chestii, analize, respectarea unor parametrii,” spune Ovidiu. 
 
Păstrăvăria Bologa. FOTO: Ion Pop

 

„E important ca lumea să se îndrepte spre alimente cât mai naturale”

 
La sfârşitul anului se va termina monitorizarea din partea Uniunii Europene a investiţiei. „Trebuie să menţinem producţia de 15 tone anual şi cei doi angajaţi până la terminarea monitorizării. Vom continua să punem accent pe calitatea produsului finit. Toate aspectele enumerate mai sus duc la creşterea calităţii cărnii peştelui şi avem reacţii bune de la clienţii noştri”, explică Ovidiu. 
Clientela e formată din persoane fizice, dar şi din grădiniţe, şcoli private şi au început degustările la mai multe restaurante din Cluj-Napoca. Livrările se fac gratuit în zona Transilvaniei, iar un kilogram de păstrăv eviscerat costă 30 de lei. Pe terenul de 3.800 de metri pătraţi  a fost amenajată o zonă de relaxare, iar în viitor va fi amenajat şi un restaurant. „Cred că e important ca lumea să se îndrepte spre alimente cât mai naturale, crescute în sistem natural, netratate şi fără utilizarea unor sisteme de accelerare a creşterii”, a concluzionat Ovidiu Oltean. 
 

 

citeste totul despre: