Gabriel Zorilă, tânărul rom care schimbă optica privind etnia sa: „Este o întreagă mişcare din care fac parte romi de elită“
0
Născut şi crescut la periferia Capitelei, Gabriel Zorilă este astăzi unul dintre cei mai cunoscuţi somelieri, dar şi un activist neobosit pentru drepturile omului. A fost directorul unui restaurant de 5 stele, iar acum este masterand în studii rome în cadrul SNSPA Bucureşti
Gabriel Zorilă (39 de ani) s-a confruntat în copilărie şi în adolescenţă cu lipsurile, dar şi cu prejudecăţile oamenilor, pentru că făcea partea din etnia romă. El îşi aduce aminte că mult timp i-a fost ruşine cu originile sale, însă a învăţat să schimbe mentalitatea celor din jur prin seriozitate, muncă şi multă ambiţie.
Astăzi este unul dintre cei mai activi susţinători ai copiilor romi fără posibilităţi. Îi ajută să studieze, îi promovează şi le dă putere, prin exemplul său, ca să răzbească în viaţă.
Gabriel Zorilă este un personaj fascinant. Pus mereu la patru ace, elegant, emană un aer aristocratic. A trecut prin multe, însă nu s-a lăsat învins. Este un tată fericit a două fetiţe şi soţul „uneia dintre cele mai frumoase femei din neamul florarilor“, aşa cum îi place să spună. În timp a învăţat să trăiască frumos şi cinstit, iar munca a început-o de jos.
„Un rom de la periferie“ la un hotel de prestigiu
Din cauza veniturilor modeste, după absolvirea liceului, Gabriel a fost nevoit să renunţe la facultate şi a trebuit să se angajeze. Un prieten de-ai lui, care lucrase la un hotel prestigios din Bucureşti, l-a sfătuit să încerce să se angajeze acolo ca ajutor de ospătar. „Ce să caut eu acolo? Sunt un rom de la periferia Bucureştiului, plus că nu am nici cursuri şi nu cred că m-ar accepta“, a fost prima reacţie a tânărului. Şi-a dat seama însă că trebuie să reuşească, iar viaţa i-a demonstrat că îşi poate învinge temerile.
Timp de aproape 20 de ani, activitatea sa profesională s-a desfăşurat în domeniul HoReCa. A început de la ajutor de ospătar şi, în timp, a avansat la ospătar, şef de sală şi somelier până când s-a pricopsit cu un costum şi cu funcţia de director de restaurant în cadrul unui boutique-hotel de 5 stele din Bucureşti. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care în acea perioadă a reînceput continuarea studiilor pentru a obţine o diplomă de licenţă în domeniul turismului.
Complexul de inferioritate apărut din copilărie
Gabriel îşi aduce mereu aminte de necazurile din copilărie. Era un lucru obişnuit ca la joacă unii dintre copii să primească diferite apelative, însă în cazul celor „mai bruneţi“ se întâmpla deseori ca acestea să aibă un caracter discriminatoriu.
Gabriel a fost managerul unui hotel de 5 stele din Bucureşti FOTO Arh.pers.G.Z.
„Era ceva ce făcea parte din normalitate, copiii respectivi doar reproduceau ceea ce auzeau prin casă. Originile mele sunt evidente şi pigmentul pielii pentru care acum mă simt mândru vine în sprijinul afirmaţiei mele, însă au fost şi momente când alţii m-au făcut să mă simt inferior.
Situaţiile cu care un copil de etnie romă se poate confrunta sunt destule şi suficiente pentru a-i crea acestuia o părere vizavi de modul diferit în care este tratat de ceilalţi. Lucrul acesta s-a întâmplat şi în cazul meu, fiindcă, pentru a schimba felul în care eram privit de ceilalţi, atunci când eram întrebat ce sunt, preferam să mint şi să spun că sunt doar pe jumătate rom.
Cel mai probabil, în subconştientul meu, deja îşi făcuse apariţia complexul de inferioritate şi teama de marginalizare. Aveam falsa impresie că astfel ceilalţi îşi vor schimba atitudinea faţă de mine şi poate mă vor accepta ca pe un egal. Cu timpul am încetat să mai spun lucrul acela fiindcă orice aş fi făcut tot «ţiganu' ăla» rămâneam atunci când întorceam spatele“, povesteşte, pentru „Weekend Adevărul“, Gabriel Zorilă.
„Îmi lipsea sentimentul de apartenenţă“
Convins că are multe lucruri de oferit, Gabriel a decis să se implice în sprijinirea copiilor romi. Pandemia i-a oferit şansa de a se implica în binele societăţii, din dorinţa de a vedea o schimbare în modul în care sunt priviţi cei ca el. A luat legătura cu Ionela Cristea, o fostă colegă de şcoală, care acum este manager de proiect în cadrul Fundaţiei Roma Education Fund.
„Pentru că mi-am schimbat domeniul de activitate, m-am regăsit într-un oarecare impas legat de ceea ce studiasem până atunci, nu avea nicio legătură cu ceea ce voiam să fac în continuare, însă pentru mine nu a mai contat. Nu m-am despărţit însă de facinanta lume a vinului, prezentările de vin le fac în paralel cu jobul actual. Sunt de părere că totul se întâmplă cu un scop în viaţă – cum am aflat de existenţa masterului pe studii rome din cadrul SNSPA Bucureşti, m-am înscris. Aşa că, din toamnă am început să aprofundez informaţiile ce ţin de istoria şi cultura romă“, povesteşte tânărul.
În prezent, Gabriel Zorilă lucrează în Departamentul de Comunicare al Fundaţiei Roma Education Fund, iar unul dintre proiectele de suflet este programul de burse. Aici a aflat de existenţa a mii de studenţi de etnie romă pe care opinia publică nu-i cunoştea aproape deloc deoarece, spune Gabriel, mass-media urmăreşte, din păcate, doar senzaţionalul atunci când sunt pomeniţi romii.
Faptul că este de etnie romă nu l-a împiedicat pe Gabriel Zorilă să ajungă un personaj de top FOTO Arhiva personală
„Plecând de la nevoia de a-i promova pe studenţii REF, dar şi pe acei romi extraordinari care nu au nicio legătură cu activităţile fundaţiei, am început proiectul «Starea Romilor», un grup de Facebook unde publicăm scurte poveşti menite să inspire. Toţi cei care au apărut deja pe grup sunt oameni fenomenali, unii dintre ei fac deja lucruri extraordinare şi absolut toţi sunt modele de urmat, ei având puterea să schimbe şi percepţia întregii societăţi despre romi.
În felul acesta, poate generaţiile viitoare îşi vor găsi modelele şi din rândul romilor, modele pe care unul ca mine nu le-a putut găsi la distanţa unei apăsări de buton. Personal, în adolescenţă, am tot căutat romi pe care să îi pot urma şi nu îi găseam nicăieri, aveam impresia că sunt un alienat şi îmi lipsea sentimentul de apartenenţă. Îmi amintesc că prin 2006 am văzut o emisiune la TV în care Nicolae Gheorghe şi Ciprian Necula, romi la rândul lor, discutau în teme filosofice despre comunitatea noastră.
Ţin minte cât de surprins am fost atunci să aflu că existau şi astfel de oameni. Abia peste mulţi ani am descoperit că este o întreagă mişcare din care fac parte mulţi alţi romi de elită, oameni de a căror existenţă eu, rom fiind, habar nu aveam“, spune Gabriel.
A vedea binele din orice rău
Gabriel Zorilă povesteşte că se simte împlinit prin tot ceea ce face şi că este important să vedem mereu partea plină a paharului, să nu ne lăsăm copleşiţi de necazuri, frustrări şi frici.
„Cred că majoritatea oamenilor, prin aproape tot ce încercăm să realizăm în viaţă, avem scopul de a demonstra altora că suntem buni de luat în seamă şi ajungem să ne condiţionăm vieţile în funcţie de asta. Avem nevoie de acea validare a celorlalţi pentru a ne motiva să ne ridicăm de la baza piramidei lui Maslow. Toţi aspirăm să devenim suficienţi, însă pe drumul realizării, unii dintre noi ne confruntăm cu nişte temeri ce ajung să fie obstacole în calea reuşitei.
Gabriel este unul dintre cei mai cunoscuţi somelieri din România FOTO Arhiva personală
Frica de a fi insuficient, discriminarea, marginalizarea şi umilinţa sunt temeri interioare care ne împing să devenim nesinceri atât în relaţiile cu societatea, cât şi cu propriile persoane dacă nu le depăşim. Unii oameni au o pornire spre a face rău, însă nu trebuie să uităm că timpul este o resursă limitată şi cum alegem să îl valorificăm este strict alegerea fiecăruia dintre noi.
Dacă măcar unii dintre noi am depune un efort spre a vedea binele din orice rău şi am începe să-i tratăm pe ceilalţi aşa cum şi nouă ne-ar plăcea să fim trataţi, poate am realiza că schimbarea începe cu noi şi lucrurile s-ar îmbunătăţi. Sună idealist, ştiu, dar pozitivitatea şi încercarea de a vedea partea plină a paharului pot aduce o stare de bine pe care eu unul o conştientizez şi o trăiesc“, mai spune Gabriel.
Frica de a fi insuficient, discriminarea, marginalizarea şi umilinţa sunt temeri interioare care ne împing să devenim nesinceri atât în relaţiile cu societatea, cât şi cu propriile persoane dacă nu le depăşim.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
