FOTO Sărbătoarea Sfântei Treimi. Mănăstirea Libertatea, perla Bărăganului, neîncăpătoare pentru credincioşi

Mănăstirea Libertatea, loc de pelerinaj

Mănăstirea Libertatea, situată în inima câmpului, la 5 kilometri de satul Coslogeni, a devenit neîncăpătoare, luni dimineaţă, pentru mulţimea de credincioşi care a venit să asiste la slujbă. Procesiunea religioasă, organizată cu ocazia sărbătorii Sfintei Treimi, a fost oficiată, în aer liber, de un sobor de 8 preoţi, în frunte protoierul Călăraşiului Eugen Ramon Ilie.

Sute de oameni, veniţi din Călăraşi, dar şi din judeţele învecinate s-au „înarmat” cu pălării, umbrele şi sticle cu apă pentru a putea să reziste la slujbă pe o căldură năucitoare coborâtă peste Bărăgan încă de la primele ore ale dimineţii. Alături de credincioşi, la sărbătoare au luat parte şi Stelian Fuia, preşedintele PDL Călăraşi, candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, fostul prefect Emil Muşat, primarul localităţii Dichiseni, Nicoleta Ganea şi omul de afaceri Marian Petre Miluţ, patronul fabricii Prefab. Pentru a preveni orice fel de incidente neplăcute câteva echipaje de jandarmi au fost detaşate la mănăstire. După încheierea slujbei, toţi credincioşii vor fi invitaţi la masă pentru că astăzi, 4 iunie, se sărbătoreşte şi hramul bisericii.

VEZI AICI IMAGINI DE LA SLUJBĂ

Loc părăsit mai bine de 20 de ani

Mănăstirea Libertatea este recunoscută drept perla Bărăganului, după ce mai bine de 20 de ani biserica a fost părăsită şi au păscut oile în ea. În prezent, aici trăiesc 16 măicuţe la ale căror slujbe vin să se închine credincioşi din aproape toate colţurile ţării. Biserica Mânăstirii Libertatea a fost, iniţial, biserică de mir, având hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ridicată în satul Libertatea, între anii 1936-1942, prin străduinţa preotului Nicolae Brebeanu, împreună cu locuitorii aşezării, a fost sfinţită la 26 octombrie 1942, de către Preasfinţitul Cosma Petrovici, episcopul Dunării de Jos. Biserica a funcţionat ca filie a Parohiei Coslogeni până în anul 1976, când din ordinul reprezentanţilor regimului comunist, locuitorii satului au fost strămutaţi, iar biserica a fost lăsată în paragină, devenind adăpost pentru animale.

Adăpost pentru oi

În acest stadiu a găsit-o episcopul Damaschin Coravu, care la 1 iulie 2000, a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea  unei mânăstiri de maici, cu hramul Sfânta Treime. „ De la un adăpost pentru oi, cu voia bunului Dumnezeu, s-a reuşit construirea mânăstirii“, a spus Prea Cuvioasa maica stareţă, Daria Clinicu.
În anul 2001, în luna aprilie s-a început reparaţia bisericii şi a fost terminată în anul 2003. Atunci a fost sfinţită biserica, iar în anul 2004 a fost sfinţit corpul de chilii.„Toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul omului de afaceri Marian Petre Miluţ. Cu mila lui Dumnezeu, oamenii cu suflet mare ne-au ajutat foarte mult, iar mânăstirea arată acum ca o adevărată cetate, fiind împrejmuită cu un gard din beton de 4 metri înălţime“, a adăugat maica Daria.