VIDEO Primar campion la atragerea de fonduri. A obţinut finanţare şi pentru asfaltarea drumului utilizat de viticultori

VIDEO Primar campion la atragerea de fonduri. A obţinut finanţare şi pentru asfaltarea drumului utilizat de viticultori

Marius Chiru este la al doilea mandat

În timp ce orăşenii duc dorul asfaltului, municipiul Buzău având peste 50 de străzi de pământ, la ţară unii au asfalt chiar şi pe drumurile agricole. Primarul zelos al unei comune, Podgoria, a asfaltat până şi un drum utilizat mai mult de proprietarii culturilor de viţă de vie din comună. Are trei kilometri lungime şi leagă satul Coţatcu de şoseaua europeană E85.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Până în urmă cu un an, ca să ajungi la Coţatcu, sat al comunei Podgoria, şi să-i străbaţi uliţele, trebuia să fii dotat cu multă răbdare şi disponibilitate financiară, pentru eventuale reparaţii la autoturism. 
 
Drumul principal, din pământ, se transforma într-o salbă de bălţi care, multe zile după ploaie, erau populate de gâştele sătenilor. 
 
Într-una dintre lunile de primăvară ale anului 2016, satul a fost asaltat de utilaje zgomotoase şi muncitori mânjiţi cu negreală, de la o firmă de asfaltări din Galaţi, semn că ceva începea să se întâmple.
 
S-a dus repede vestea că satul lor va avea în sfârşit asfalt şi că vor putea ieşi cu căruţa direct pe şoseaua netedă ca-n palmă. Le pălise demult speranţa că vor avea drumuri asfaltate. Surpriza a fost însă şi mai mare atunci când au mers la culturile de viţă de vie, de lângă sat, şi au descoperit asfalt până şi pe drumul agricol, acelaşi în care altădată îşi rupeau căruţele şi utilajele agricole. 
 
Cum, asfalt în vie? A fost întrebarea multora dintre sătenii din Podgoria, miraţi de o aşa decizie a primarului de a turna asfalt pe trei kilometri de drum sătesc, care are de o parte şi de cealaltă numai plantaţii de vie. 
 
Au fost destule voci în sat care au condamnat măsura, argumentând că erau porţiuni mult mai importante din comună care aveau nevoie de asfaltare. Mai mulţi au fost cei care s-au plasat de partea autorităţilor. Printre ei, fermierii care pot alerga acum cu tractoarele ca pe pista de curse.
 
”Fiind zonă agricolă, e foarte tranzitat drumul de la Podul Bulgarului. Pe acolo transportăm tot şi este justificată asfaltarea pentru că circulăm pe el de primăvara până iarna. Înainte îl strica apa, se făceau ravene, însă acum e minunat. De mult timp aşteptam asfaltul în sat şi pe drumul sătesc”, spune Nicolae Puşcoi, tractorist din Podgoria.
 
* Aşa arăta drunmul dintre vii
 
Primarul din Podgoria, Marius CChiru, spune că modernizarea drumului dintre vii a fost finanţată la pachet cu asfaltarea altor aproximativ opt kilometri cât are drumul principal din satul Coţatcu. 
 
După ce a studiat ghidul de finanţare şi a observat că se încadrează la toate criteriile de eligibilitate, chiar şi cu acel drum agricol, a decis fără nicio ezitare să trimită cererea de finanţare la Ministerul Dezvoltării. A beneficiat de un buget de 970.000 de lei, din care 400.000 a fost contribuţie proprie.  
”Aici, oamenii au vrut asfalt de 100 de ani. Am reuşit cu multă muncă şi ambiţie să fac acest lucru de care oamenii se vor bucura 50 de ani. Acel drum este o legătură mai scurtă între satul Coţatcu şi E85. Trebuia făcută acea legătură întrucât circulaţia este destul de mare în comună iar în acest fel oamenii ajung mai repede pe şoseaua europeană. Pe el se merge cu tractoare, maşini agricole, fiind zone arabile, vii. De aceea aş ruga acum oamenii să aibă grijă pentru că intrând cu uitlaje grele, cu pământ pe roţi, se poate distruge repede”, spune primarul din Podgoria, Marius - Viorel Chiru.
Cu multă ambiţie, spune primarul din Podgoria, poţi atrage multe fonduri pentru dezvoltarea unei comune. Cu fonduri euroopene a asflatat 800 de metri de uliţă într-un alt sat al comunei, a modernizat dispensare, grădiniţe, un cămin cultural, prin PNDL, şi vrea acum să ducă asfaltul până în cele mai îndepărtate cătune. 
 
Este un exemplu de eficienţă în atragerea de fonduri guvernamentale, pentru care primul gospodar din Podgoria este apreciat în tot judeţul, unde sunt încă multe comunităţi suferinde la capitolul infrastructură. 
 
La polul opus se află chiar şi oraşe, precum Buzăul, care are foarte multe străzi de pământ. În municipiul reşedinţă de judeţ, în acest moment, sunt nu mai puţin de 53 de străzi fără asfalt, însumând 15,35 kilometri. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările