Buzău: Casa cu Blazoane, de la Chiojdu, salvată de Uniunea Arhitecților

Buzău: Casa cu Blazoane, de la Chiojdu, salvată de Uniunea Arhitecților

Casa cu blazoane

Singurul reper al culturii bizantine din România, ultimul blazon al Cantacuzinilor, a fost salvat de la pieire de Uniunea Arhitecţilor din România. Casa cu Blazoane, din comuna Chiojdu, judeţul Buzău, este o comoară arhitecturală care era pe cale să se prăbuşească dar fost cumpărată, va fi restaurată cu bani europeni şi urmează să fie tranformată în obiectiv cultural.

Ştiri pe aceeaşi temă

Construită de moşnenii Izbăşoi în anul 1760, Casa cu Blazoane din comuna Chojdu este o capodoperă a arhitecturii naţionale şi un reper al culturii europene. A fost restaurată o data şi vândută de cinci ori de-a lungul timpului dar nu şi-a pierdut valoarea. Ultimul proprietar a făcut eforturi să o readucă la adevărata sa valoare dar pentru că nu a reuşit a vândut-o unor cunoscători.

"Casa am cumpărat-o în anul 2004 cu suma de 400 de milioane. După aceea am încercat să o restaurez şi să prind un proiect de finanţare, nu am reuşit, de aceea în anul 2008 an vândut-o Uniunii Arhitecţilor din România cu suma de 35.000 de euro, cu toate că am avut o ofertă mult mai mare. Mi se oferea şi 100.000 de euro pentru achiziţia acestei case dar am făcut acest lucru pentru că am avut dorinţa de când am cumpărat această casă să fie restaurată şi din fericire astăzi ne găsim aici cu Uniunea Arhitecţilor şi împreună cu toţi cei implicaţi care au demarat proiectul pentru finanţare europeană. Dacă nu aţi fi vândut-o ce s-ar fi ales de casă? Casa nu ar mai fi fost în picioare şi probabil că încă un monument din România s-ar fi pierdut", povesteşte Florin Drăgulin, ultimul proprietar al Casei cu Blazoane.

Ceea ce o face atât de specială este unul dintre cele trei blazoane care tronează pe peretele de la intrarea principală. Reprezintă vulturul bicefal, simbol al basileilor, ultimul blazon al cantacuzinilor din România.

"Casa datând de la sfârşitul secolului 18, refăcută parţial la începutul secolului al 19 lea este cunoscută sub numele de Casa cu Blazoane. O locuinţă superbă, o capodoperă a arhitecturii noastre naţionale şi cu mare valoare în orizontul european. Importanţa ei derivă din mai multe surse ale valorii. Întâi este o casă străveche pentru mediul nostru sătesc, am spus sfârşitul secolului al 18 lea. În al doilea rând din punct de vedere arhitectural este o capodoperă de echilibru şi de plasticitate. Acum, aşa cum este se pot bănui cu greu valenţele pe care casa le-a avut şi le va redobândi în urma procesului de restaurare. O volumetrie echilibrată, o dinamică volumetrică de toată măiestria modelată şi modulată. O decoraţie aş spune eu luxuriantă pentru vremea aceea, decoraţie în stucatură, pe plafon, pe pereţi pe exterior, printre care şi cele 5 elemente decorative circulare, blazoane. În centrul acestui şir de blazoane tronează şi va trona vulturul bicefal care este emblema bazileilor bizantini şi care a ajuns într-un lung periplu până la Chiojd şi cu semnificaţia de rigoare", explică arhitectul Călin Hionărescu.

Şi stucaturile care se regăsesc atât în lemnul din exteriorul casei, cât pe pereţii interiori sunt unice în Europa şi au semnificaţii adânci.

"În foişorul acestei case, stâlpii cu grinzi fasonate decorativ din lemn, cu motive care derivă dintr-un repertoriu de ornamente impregnate de sacralitate. Vedem la nivelul stâlpilor cele două rotunde care simbolizează coarnele de berbec care reprezentau un animal sacru care păzea interiorul casei şi pe locatarii acestui interior. Micşorau unele forţe malefice care veneau din exterior, forţe, desigur din domeniul spiritelor. Este un spaţiu nobil. Clădirea avea patru încăperi la nivelul de locuire. Aici avem o cameră care era camera de curat şi care era mobilată cu elemente preţioase ale vremii, aşa cum apare din documente. Aici avem o cameră în care se locuia, unde familia îşi ducea traiul de zi cu zi ", mai spune Călin Hionărescu.
Noul proprietar, Uniunea Arhitecţilor din România, a atras fonduri europene şi a demarat deja lucrările de recondiţionare a casei, salvând monumentul istoric de la o pieire sigură.

"Am constatat, după 1990, lucrând la direcţia Monumentelor, că în zona Buzăului sunt o serie de monumente care sunt uitate, părăsite. Printre altele era şi cazul acestei case care a fost moştenită de o familie care nu mai avea capacitatea să aibă grijă de ea şi aflând prin intermediul domnului arhitect Hoinărescu de domnul Drăgulin, unul dintre ultimii proprietari, preocupat de altfel de a o salva, ne-am implicat", ne-a declarat profesor Peter Derer, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România.

Proiectul European prevede restaurarea clădirii şi transformarea într-un centru cultural. De asemenea, se are în vedere amenajarea unei pensiuni în mai multe case tărăneşti din zonă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările