Statuia uriaşă a căpeteniei maghiare Árpád de pe Muntele Tâmpa: dinamitată de două ori, aproape distrusă de furtună şi demolată de comunişti

Statuia uriaşă a căpeteniei maghiare Árpád de pe Muntele
Tâmpa: dinamitată de două ori, aproape distrusă de furtună şi demolată de comunişti

Statuia lui Árpád de pe Muntele Tâmpa. www.delcampe.net

Timp de 70 de ani, vârful Muntelui Tâmpa a fost străjuit de statuia lui Árpád, celebrul conducător maghiar din secolul IX, însă puţini îşi mai amintesc de monument. A fost de două ori aruncată în aer şi, în final, demontată bucată cu bucată de comunişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Statuia a fost construită în 1896 când maghiarii au sărbătorit 1.000 de ani de la sosirea în Panonia. Atunci, s-a decis ca în şapte oraşe să fie amplasate statui ale lui Árpád, celebrul conducător al maghiarulor de la 896. Statuile trebuiau să fie uriaşe şi să fie amplasate în locuri de unde să poată fi văzute de toată suflarea. 

Din acest motiv a fost ales şi Braşovul  printre oraşele care urma să îl cinstească pe Árpád. Aşa s-a ajuns ca pe Tâmpa să fie aşezat un monument uriaş, de peste 20 de metri, în vârful căruia trona un războinic maghiar. Munca a fost una uriaşă şi a fost construit un funicular acţionat prin forţa animalelor pentru a putea duce pe munte materialele necesare construcţiei.

Chiar dacă toată lumea spune despre monument că este statuia lui Árpád, există şi alte păreri. Unii istorici spun că, de fapt, statuia nu-l înfăţişa pe celebrul conducător maghiar, ci pe un voievod al acestuia. Alţi istorici susţin că statuia îl reprezenta, de fapt, pe Teteny, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Românul şi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei.

Dinamitată de două ori

În timp, monumentul a devenit ţinta mai multor atacuri. Se spune că, imediat după anul 1900, un bărbat rămas încă necunoscut ar fi împuşcat statuia în semnat de protest şi ar fi nimenit chiar pana de şoim de pe căciula războinicului.

Un alt atac asupra statuii, care a reprezentat tot o răsculare a românilor, a avut loc în 1913. Atunci, doi studenţi, Ilie Cătărău şi Timoftei Kirilov, au dinamitat, practic, monumentul. Bubuiturile s-au auzit până în centrul oraşului, dar statuia statuia nu a fost distrusă. A urmat apoi o furtună de zăpadă în luna decembrie 1913, care lăsat urme adânci asupra monumentului.

În 1916, armata română a aruncat în aer soclul monumentului, dar ruinele sale au rămas în picioare încă 50 de ani. Statuia a devenit loc de căţărare pentru copiii care ajungeau pe Tâmpa. A fost folosită şi ca punct de observaţie militar.

Parte din istorie

În final, 1966, exact la 70 de ani de contruirea ei, comuniştii au demontat ruinele. Pe Tâmpa mai există doar soclul, iar capul statuii este păstrat la Biserica Reformată din Braşov.

„Braşovul a fost ales de maghiari pentru că panorama de pe Tâmpa era una perfectă pentru amplasarea monumentului. Se vedea perfect din centrul oraşului şi astfel a fost considerat omagiul perfect pentru ducele Árpád. Mai mulţi braşoveni au încercat să distrugă statuia ca un semn de răzvrătire împotriva maghiarizării forţate, dar în istorie a rămas doar isprava celor doi studenţi care au dinamitat statuia. Numele lor au făcut făcute publice la zeci de ani de la incident. Statuia  fost distrusă, tot prin explozie, în Primul Război Mondial de oştaşii Armatei Române. A fost tot un semn al răsculării împotriva regimului de atunci. Chiar dacă acum nu mai există, bunicii noştri îşi aduc aminte cu siguranţă ea, este o parte din istoria oraşului“, a spus Ovidiu Serafim, profesor de istorie.

Pe aceeaşi temă:

Secretele Peşterii Valea Cetăţii, din Vârtejul Dracului. „Palatul de Cleştar“ are poteci din fibră de sticlă

VIDEO Valea Zânelor, locul unde a trăit Ileana Cosânzeana şi unde s-a refugiat Decebal înainte să moară. Noile ipoteze care ar putea schimba cartea de istorie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: